În primul an de pandemie, Republica Moldova a reușit să negocieze și să ratifice cinci acorduri de împrumut cu instituțiile financiare internaționale.
Asistența financiară a fost acordată pentru atenuarea impactului economic și social al crizei generate de COVID-19, cum ar fi acoperirea deficitului bugetar, suport pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii, dar și pentru consolidarea sistemului de sănătate.
Experții Institutului pentru inițiative strategice, care monitorizează modul în care sunt gestionate fondurile acordate de instituțiile financiare internaționale, constată că autoritățile nu au asigurat suficientă transparență în procesul de negociere și nu au avut o abordare strategică de comunicare și informare a publicului cu privire la condițiile asistenței și destinația fondurilor.
Conform analizelor efectuate de către experții Institutului pentru inițiative strategice, Republica Moldova a semnat în anul 2020 acorduri de împrumut și suport financiar în valoare de circa 418 milioane de euro (circa 9 miliarde de lei). Autorii au subliniat faptul că niciodată Republica Moldova nu a beneficiat de un suport atât de amplu, de la un număr atât de mare de donatori și concentrat pe o singură dimensiune – sănătate publică.
Analiza se desfășoară în cadrul proiectului „Sporirea efortului societății civile din Republica Moldova în monitorizarea fondurilor acordate de instituțiile financiare internaționale, în legătură cu criza COVID-19”, susținut de Fundația Soros Moldova.
Având convingerea că cetățenii trebuie să cunoască și să înțeleagă care sunt instituțiile financiare internaționale care oferă sprijin Republicii Moldova și care sunt condițiile pentru acordarea acestui suport, dar și cine sunt beneficiarii finali, Natalia Camburian, directoare a Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova, subliniază că informația trebuie să fie ușor accesibilă.
E vorba implicit de informația cu privire la progresul de valorificare a fondurilor alocate de asistența financiară internațională, rata de absorbție și eventualele motive care justifică nevalorificarea bugetului acordat”, a precizat Natalia Camburian, citată într-un comunicat de presă al Institutului pentru inițiative strategice.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
