Comisia Vetting a început audierea judecătorilor de la Curtea de Apel Centru, în cadrul ultimei etape a verificărilor, pentru a stabili dacă veniturile și interesele acestora sunt conforme sau dacă ar trebui demiși. Primii trei audiați au fost nevoiți să justifice atât averile proprii, cât și ale unor rude apropiate.
Comisia, formată din trei experți moldoveni din justiție și trei străini, a început verificarea judecătorilor Curții de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău) în primăvara anului 2024. Acesta este primul grup de judecători verificați după finalizarea Vettingului la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pentru aproape un an, secretariatul Comisiei a strâns informații despre judecători și le-a adresat întrebări în scris, conform procedurii stabilite. Guvernarea PAS susține că acest proces vizează curățarea sistemului judiciar de figuri compromise, scrie Europalibera.org.
Audierile au scopul de a clarifica ultimele aspecte rămase neclare după răspunsurile în scris. La finalul procesului, Comisia va recomanda Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să decidă dacă judecătorii rămân în funcție sau sunt demiși. Judecătorii verificați pot prezenta argumente noi în fața CSM și pot contesta ulterior deciziile la CSJ.
Pe 4 februarie, primii trei judecători ai Curții de Apel Centru au fost audiați.
Olga Cojocaru, chestionată despre mașinile fiului și descalificarea hotărârilor sale de către CEDO
Judecătoarea Olga Cojocaru a fost prima audiată și a răspuns unei serii de întrebări referitoare la mașinile pe care le-a condus fiul ei începând cu vârsta de 18 ani.
În 2018, la majorat, fiul ei a primit de la bunici (părinții judecătoarei) un Renault, pe care aceștia l-au achiziționat vânzându-și propriul automobil de model „Volkswagen Jetta”. La cererea nepotului, bunica a vândut în 2021 Renault-ul, înregistrat pe numele său, pentru suma de 4.000 de euro. Totuși, în contractul de vânzare a fost trecut un preț mult mai mic, de doar 10.000 de lei, adică de opt ori mai mic decât valoarea reală.
Judecătoarea a explicat că aceasta a fost dorința cumpărătorului și că nu cunoaște amănuntele tranzacției, deoarece procesul a fost gestionat de nepotul și bunica sa. Având vârsta înaintată, bunica a acționat „cum a înțeles ea”.
Ulterior, tânărul a achiziționat o Skoda Superb în leasing, iar judecătoarea a asigurat Comisia că toată suma a fost acoperită din veniturile proprii ale fiului ei, provenind din muncă prestată în Franța, precum și din cadouri primite de la tatăl său și de la bunica sa.
În 2022, fiul judecătoarei a achiziționat un BMW X5 din 2014, evaluat la 290.000 de lei. Aceasta era suma trecută în acte, dar membrii Comisiei au avut dubii, având în vedere că mașini similare aveau un preț de aproximativ 430.000 de lei. Judecătoarea a explicat că a văzut contractul de vânzare-cumpărare și că acolo figura suma de 290.000 de lei pentru mașina vândută de o persoană juridică.
Comisia a întrebat-o de ce fiul ei a încercat ulterior să revândă mașina la un preț mult mai mare, de 33.000 de euro.
„Din cauza tinereții”, a răspuns Cojocaru, adăugând că fiul său nu a găsit niciun cumpărător pentru acea sumă.
Ulterior, tânărul a schimbat BMW-ul cu un Mercedes-Benz E-Class. Însă în contractul schimbului, semnat cu o parcare auto specializată, Mercedes-ul era evaluat la 250.000 de lei, deși, conform datelor vamale, a fost importat în R. Moldova cu o valoare de 411.000 de lei. Judecătoarea a precizat că prețul mai mic al Mercedes-ului se datorează problemelor tehnice ale mașinii, ceea ce a fost confirmat de un raport pe care l-a prezentat Comisiei.
În timpul audierilor, un alt subiect a fost legat de veniturile partenerului judecătoarei, pe care aceasta nu le-a menționat în declarațiile de avere pentru 2022 – 2023. Cojocaru a spus că nu știa despre aceste venituri, deoarece terenurile agricole sunt administrate de părinții partenerului său și că arenda nu se plătește în bani, ci în produse agricole, precum saci de porumb sau semințe de floarea-soarelui.
Comisia a abordat și un subiect referitor la hotărâri judecătorești emise de Olga Cojocaru, care au condus ulterior la condamnarea Moldovei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru despăgubiri necorespunzătoare în cazul neexecutării unor decizii judecătorești. Judecătoarea a justificat hotărârile, explicând că acestea au fost luate conform practicii judecătorești din acel moment.
Audierile, care au durat aproximativ o oră, au inclus și întrebări cu ușile închise, pentru protejarea datelor sensibile. Pe 16 februarie, Comisia Vetting a anunțat că Olga Cojocaru va fi invitată la o discuție suplimentară. De această dată, toți cei șase membri ai Comisiei vor fi prezenți, deoarece colegiul de la primele audieri nu a ajuns la o decizie unanimă, conform regulamentului.
Ion Bulhac, întrebat de ce își ridică salariul în bani gheață, cum și-a luat RAV4 la jumătate de preț și apartament la comun
Judecătorul Ion Bulhac a fost, de asemenea, audiat, iar unele întrebări i-au fost adresate într-o ședință închisă. În partea publică a audierilor, Comisia Vetting a abordat, similar cazului Olgăi Cojocaru, hotărârile judecătorești emise de Bulhac, pentru care R. Moldova a fost condamnată de CEDO.
Un caz recent, „V.I. versus R. Moldova”, implica un băiat orfan care a fost internat cu forța într-un spital de psihiatrie de către tutorele său, care l-a înșelat spunându-i că îl duce la o tabără de vară. În 2024, CEDO a stabilit că R. Moldova a încălcat drepturile copilului și nu a efectuat o anchetă eficientă.
În apărarea sa, Bulhac a spus că întotdeauna a încercat să aplice legea corect și a subliniat că CEDO a identificat mai degrabă o problemă sistemică legată de „stereotipurile autorităților moldovenești față de copiii cu dizabilități”. De asemenea, CEDO a recomandat R. Moldova să îmbunătățească legislația în acest domeniu.
Referitor la averea judecătorului, Comisia a dorit detalii despre o tranzacție imobiliară din 2023, în care Bulhac și o cunoscută au achiziționat un apartament, iar fiica sa și soțul acesteia, care locuiesc în România, au cumpărat apartamentul învecinat. Cele două locuințe au intrarea și contoarele comune.
Dacă Bulhac a obținut banii pentru apartamentul său din vânzarea unui alt imobil, fiica sa a fost nevoită să se împrumute cu trei milioane de lei de la un om de afaceri, pe care nu-l cunoștea personal. Tranzacția a fost intermediată de finul judecătorului, un avocat care lucra pentru omul de afaceri respectiv, iar o parte din bani au fost ridicați chiar de Bulhac de la creditor.
Deși împrumutul a fost contractat în 2023, fiica judecătorului nu a început încă să-l ramburseze. Întrebat din ce surse va plăti, Bulhac a răspuns că ginerele său, care lucrează în domeniul IT și câștigă aproximativ 70.000 de euro pe an, va acoperi datoria.
Când Comisia l-a întrebat de ce un om de afaceri ar acorda o sumă atât de mare unei persoane necunoscute, fără garanții sau dobândă, judecătorul a evitat un răspuns direct, spunând că a întâlnit și situații în care împrumuturile nu au fost returnate nici măcar atunci când erau garantate cu gaj.
Referitor la achiziționarea unei Toyota RAV4 în 2016, pentru suma de 210.000 de lei, în condițiile în care prețul acestora era între 305.000 și 442.000 de lei, Bulhac a explicat că mașina a fost aleasă inițial de cumnatul său pentru soția acestuia, dar cum aceasta nu a fost mulțumită de alegere, cumnatul i-a propus-o judecătorului. „Mi-a zis: Ion, uite mașina, uite cât costă și gata”, a spus Bulhac, menționând că, după achiziționare, a trebuit să facă și reparații la vehicul.
Comisia Vetting a întrebat și despre obiceiul judecătorului de a ridica salariul în numerar, fără a-l cheltui de pe card, unde ar fi existat evidențe bancare. Bulhac a explicat că preferă această metodă pentru a plăti mai ușor facturile la poștă cu bani lichizi.
La finalul audierilor, care au durat aproximativ o oră și 40 de minute, Bulhac a subliniat că duce o viață modestă și chiar crește animale domestice.
Denis Băbălău, audiat despre mașinile tatălui
Audierea judecătorului Denis Băbălău a durat 40 de minute și s-a concentrat în mare parte asupra mașinilor tatălui său.
În 2015, tatăl judecătorului a achiziționat o Skoda Superb din 2014, dar fiul său era cel care o conducea. De asemenea, judecătorul plătea polițele de asigurare și inspecțiile tehnice. Acesta a explicat că, la începutul carierei sale, avea nevoie ocazională de o mașină pentru serviciu, iar în certificatul de asigurare apăreau atât el, cât și tatăl său.
În legătură cu prețul mașinii, judecătorul a prezentat o declarație pe proprie răspundere din partea tatălui său, care a afirmat că a plătit 10.000 de euro pentru Skoda. Comisia a menționat însă că un astfel de model costa aproximativ 12.000 de euro.
În 2020, tatăl său a vândut Skoda pentru 240.000 de lei (aproximativ 12.000 de euro), însă a cumpărat, în leasing, o altă Skoda Superb, nouă. Judecătorul a precizat că a ajutat financiar cu bani de la sora sa, dar și de această dată, el s-a ocupat de asigurările auto și de plata „cărții verzi” pentru deplasările în afaceri.
Achizițiile nu s-au oprit aici. La câteva luni după, tatăl judecătorului a mai cumpărat și o Toyota Avensis. Judecătorul a explicat că avea nevoie de două mașini, deoarece Toyota era folosită pentru activitățile din gospodărie, cum ar fi transportul uneltelor pe terenuri.
În final, Comisia a observat că, în 2021, cheltuielile lui Denis Băbălău au depășit veniturile cu 29.000 de lei și l-a întrebat cum s-a întâmplat acest lucru. Judecătorul a spus că a fost o greșeală contabilă, atribuindu-i-se din eroare plățile de leasing ale tatălui său, iar extrasele bancare prezentate demonstrează că nu a cheltuit mai mult decât a câștigat.
Ce urmează
Membrii Comisiei Vetting spun că-și vor pregăti concluziile după audieri „într-un termen restrâns”.
În total, sunt verificați 20 de judecători ai Curții de Apel Centru, iar alți 20 au demisionat în mai 2024, pentru a nu fi supuși evaluării.
Apoi, Vettingul va continua la curțile de apel Sud și Nord. Din aceste instanțe, au demisionat deja 15 judecători și numai opt au fost de acord să le fie verificate averile și interesele.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
