Irina Vlah, candidată independentă la funcția de președintă a Republicii Moldova, „sprijinul metodologic” din partea Kremlinului, problemele gestionării grâului din regiunea găgăuză, scandalul legat de administrarea asistenței financiare din partea Uniunii Europene și afacerile în domeniul cerealier al fratelui său, Serghei Vlah, scrie anticoruptie.md.
Irina Vlah, 50 de ani, s-a născut la Comrat și este absolventă a Facultății de Drept a Universității de Stat Comrat. A făcut studii de doctorat la Universitatea de Stat din Moldova și are titlul științific de doctor în drept.
Și-a început cariera în calitate de juristă la Inspectoratul Fiscal din regiunea autonomă găgăuză, iar în șapte ani a avansat până la funcția de șefă a Secției juridice a Comitetului Executiv din Comrat.
În 2005-2014, a fost aleasă de cinci ori în funcția de deputat în Parlamentului Republicii Moldova, iar din 2010 până în 2015 a făcut parte din componența Comitetului Executiv Politic al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.
Prima dată a candidat la funcția de bașcan al regiunii găgăuze în 2010. Deși a acumulat 30,96 la sută din sufragii, nu a reușit să acceadă în turul doi, fiind devansată de contracandidații săi, Nicolai Dudoglo și Mihail Formuzal, viitorul învingător al scrutinului.
În 2014, Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul regiunii a două „referendumuri” declarate ilegale: „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.
Unul dintre organizatorii pretinselor referendumuri din februarie 2024
În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.
Organizarea „referendumurilor” a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au avut efecte juridice. Cu toate acestea, acest eveniment a obținut importanță politică pentru administrația regiunii, acțiune exploatată propagandistic în contextul actualelor alegeri prezidențiale și al referendumului cu privire la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Cele două acțiuni ilegale din 2014 au fost organizate în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În timpul celor două „referendumuri”, în 2014, în regiunea găgăuză a fost lansată dezinformarea că locuitorii regiunii au dreptul să își aleagă vectorul de dezvoltare externă.
În realitate, conform legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care Republica Moldova își pierde independența. Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.
În opinia actualei candidate la Președinția Republicii Moldova, organizarea „referendumurilor” pe 2 februarie 2014 a dus la „consolidarea societăţii găgăuze”. Ea a subliniat că „referendumul a fost unul popular, populaţia autonomiei a reuşit să se consolideze, să se mobilizeze şi să declare că are opinie proprie, diferită de cea oficială”.
În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut victorie chiar din primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan.
„Asistența metodologică” din partea Kremlinului
O investigație realizată de reporterii Rise Moldova a dezvăluit că, în timpul campaniei electorale, Irina Vlah a beneficiat de „asistență metodologică” din partea Kremlinului cel puțin la elaborarea discursurilor electorale.
Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah, potrivit investigației reporterilor Rise Moldova: „Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.” „Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!”
Deși Irina Vlah a făcut campanie pentru apropierea de Rusia, asistența financiară pentru regiunea găgăuză a venit din partea UE. În perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah, a fost semnat un acord cu Uniunea Europeană, care prevedea alocarea a 3 milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).
Potrivit Rise Moldova, o parte importantă din această asistență financiară a fost utilizată de autoritățile regiunii pentru niște proiecte fantomă. În iunie 2023, într-un interviu pentru postul de televiziune TV8, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes. Totodată, Vlah a adăugat că nu este persoana indicată să răspundă la chestiuni mai detaliate.
Afacerile fratelui
La sfârșitul celui de-al doilea mandat al Irinei Vlah în funcția de guvernator al regiunii, firma fratelui acesteia s-a pomenit în centrul unui scandal legat de gestionarea grâului din fondul de rezervă.
O investigație a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că, odată ce a fost demarat un control al cantității de grâu existente în depozite, mai exact, cu trei zile înainte să înceapă verificarea, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu unde se păstra o parte din cereale. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan.
Consilierii din satul Copceac, raionul Ceadîr-Lunga, au verificat documentele șoferilor de camioane. Facturile indicau că cerealele provin de la firma „Demir-Agro”. Serghei Vlah, cel care conducea firma Demir-Agro, într-un comentariu pentru autorul articolului, a spus că firma sa nu a folosit niciodată grâu din fondul de rezervă al Găgăuziei.
Fostul bașcan al Găgăuziei, într-un comentariu pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, a negat acuzațiile că fratele ei, Serghei Vlah, ar fi folosit grâu din fondul de rezervă. „Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. […] Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.
În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.
Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de 3 milioane de dolari. Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.
Problemele financiare ale unei mari companii la nivelul Găgăuziei au fost explicate în instanță prin „consecințele pandemiei și prețurile scăzute la recolte”.
Povestea împrumutului nerambursat și a procesului de insolvență al lui Demir-Agro nu l-au împiedicat pe Serghei Vlah să continue să conducă o afacere de comerț al produselor agricole. În 2020, în timp ce vechea firmă lua împrumuturi bancare de milioane, la Chișinău a fost înregistrată o firmă cu un nume aproape identic, dar fără cratimă: Demir Agro SRL.
Potrivit informației de la Agenția Servicii Publice, noua companie Demir Agro a fost înființată pe 1 iulie 2020 de o companie ucraineană cu același nume din raionul Bolgrad, regiunea Odesa, Ucraina.
Compania ucraineană a fost deschisă de Serghei Vlah în 2013. În ceea ce privește compania moldovenească Demir Agro, beneficiarul efectiv al acesteia este Olga Vlah, fosta soție a lui Serghei Vlah. Acum Serghei Vlah apare pe site-ul companiei ca director general al Demir Agro. În 2023, compania s-a plasat pe locul patru în topul exporturilor de grâu din Moldova.
Afacerile familiei Vlah în România
O altă anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată în 2023, Serghei Vlah, gestionarul unor firme din Moldova, Ucraina și România, a făcut afaceri bănoase în calitate de exportator de grâu în România.
Fratele fostei guvernatoare proruse a regiunii găgăuze, Irina Vlah, a ajuns în 2023 pe locul patru în topul exportatorilor de grâu din Moldova în contextul războiului din Ucraina.
Partenerul de afaceri în România a firmei gestionate de Serghei Vlah este o companie elvețiană, care și-a intensificat activitatea comercială cu cereale în zona Mării Negre în ajunul și în timpul invaziei militare ruse în Ucraina.
Trebuie spus că boom-ul afacerilor lui Serghei Vlah în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei vine pe fundalul procedurii de insolvență a unei firme de la Comrat, care a acumulat în ultimii ani datorii uriașe atât față de partenerii de business, cât și față de stat.
În toată această perioadă, cifrele afacerilor dezvoltate în România și înregistrate pe numele fostei sale soții, Olga Vlah, au explodat în 2022 față de 2021 cu 20.343%.
Dezinformările pro-Kremlin
În ajunul și în decursul campaniei electorale pentru funcția de președinte, Irina Vlah a lansat mai multe dezinformări pro-ruse.
De exemplu, Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie curent, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a vorbit despre înarmare a Moldovei, pe fondul închiderii școlilor.
Ministerul Apărării arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.
Astfel, în 2022 instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). Iar în 2024 bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde milioane de lei (0,65% din PIB).
În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministră a Educației (2012-2015), cât și în prezent, când deține postul de șefă a statului.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministră a Educației și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321.
Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare.
Conform informațiilor cuprinse în Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 aprobată de Guvern, în 2005 Ministerul Educației a demarat un proces de reorganizare a rețelei școlare și de înființare a unor școli de circumscripție. În 2005-2013, au fost reorganizate 206 instituții din învățământul general.
Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%.
Declaralia Irinei Vlah despre închiderea școlilor profesionale se referă la Hotărârea Guvernului cu privire la reorganizarea unor instituții de învățâmânt profesional tehnic, care prevede reorgarizarea a șapte instituții de învățământ prin fuzionarea lor cu alte colegii și scoli profesionale.
În nota informativă la Hotărârea Guvernului, această măsură se argumentează prin reducerea numirului total de elevi și a numărului excesiv de mic de elevi în mai multe instituții de învățământ profesional-tehnic, ceea ce înseamnă funcfionarea lor ineficientă.
Averea declarată
Irina Vlah a fost aleasă în funcția de bașcan al Găgăuziei la 22 martie 2015, în primul său mandat, și, respectiv, pe 30 iunie 2019, în al doilea mandat.
Autoritatea Națională de Integritate a verificat declarația de avere și interese personale a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, și a constatat că aceasta corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite de Codul Administrativ al Republicii Moldova.
Totodată, inspectorul de integritate a constatat că Irina Vlah nu figurează în calitate de întreprinzător individual și asociat la societățile comerciale și nici în calitate de administrator. Inspectorul de integritate a stabilit că Irina Vlah nu este căsătorită și nu are persoane la întreținere sau copii minori.
De asemenea, inspectorul de integritate nu a constatat în cazul Irinei Vlah nicio diferență substanțială între averea dobândită și veniturile declarate.
În declarația de avere depusă la Comisia Electrorală Centrală, a indicat că în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023 a avut următoarele venituri: 517.718 obținuți în calitate de salariu de bașcan al regiunii găgăuze. La compartimentul imobile, ea a trecut un apartament și un garaj pe care le-a achiziționat în 2020.
În perioada 2016-2020, Irina Vlah a intrat în Top 10 demnitari fără locuință realizat de experții Asociației „Adept”.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
