Documente analizate de Bloomberg dezvăluie un plan coordonat de Kremlin pentru a influența alegerile din 28 septembrie din Moldova, prin recrutarea diasporei, campanii de dezinformare și presiuni asupra oficialilor. Scopul este slăbirea partidului Maiei Sandu și devierea Moldovei de la parcursul său european.
Rusia a conceput un plan pentru a interveni în alegerile din Moldova și a perturba eforturile guvernului de a menține țara pe drumul aderării la Uniunea Europeană, potrivit unor documente analizate de Bloomberg.
Strategia complexă a fost finalizată în primăvară și este coordonată direct de Kremlin. Scopul este de a submina șansele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu la votul din 28 septembrie și, în cele din urmă, de a o înlătura de la putere, sugerează documentele care citează planuri interne rusești.
Între Ucraina sfâșiată de război și România, stat membru UE și NATO, mica țară este un câmp de luptă cheie între forțele politice pro-europene și cele pro-ruse. Alegerile de duminică vin la mai puțin de un an după un referendum privind aderarea Moldovei la UE, aprobat la limită, în contextul acuzațiilor guvernului de amestec al Kremlinului.
Tactici includ recrutarea moldovenilor din străinătate, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secții din UE și alte locuri, trimiterea altora pentru a organiza proteste disruptive și o amplă campanie de dezinformare pe rețelele sociale, arată documentele. Un alt element central al planurilor biroului executiv al președintelui Vladimir Putin vizează utilizarea de materiale compromițătoare pentru a presa oficiali publici să perturbe procesul electoral.
Bloomberg nu a putut confirma dacă Rusia pune în aplicare planurile în contextul în care campania electorală din Moldova atinge apogeul săptămâna aceasta. Totuși, doi oficiali guvernamentali europeni familiarizați cu situația au spus că este „aproape sigur” că Kremlinul intenționează să le pună în aplicare în mare parte.
Între timp, poliția moldovenească a început să ia măsuri împotriva campaniilor de dezinformare și a tentativelor de cumpărare a voturilor. Luna trecută, autoritățile au cerut oficial blocarea a 443 de canale TikTok.
Kremlinul nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Rusia a afirmat în repetate rânduri că nu se amestecă în alegerile din alte țări. În timpul referendumului și alegerilor prezidențiale de anul trecut, o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe a respins acuzațiile drept „rusofobie”, pe care a numit-o „o componentă esențială a proiectului european al Moldovei”.
Miza acum este dacă Moldova continuă pe drumul integrării europene, după ce obiectivul aderării a fost inclus în Constituție, sau se orientează spre Moscova, în contextul în care Putin nu dă semne că ar vrea să încheie războiul împotriva Ucrainei vecine.
Stat fost sovietic, Moldova are o minoritate rusofonă semnificativă din totalul de 2,4 milioane de locuitori. Statul separatist Transnistria se află sub ocupație rusă, potrivit Consiliului Europei, în timp ce liderul regiunii Găgăuzia a fost condamnat de o instanță moldoveană pentru finanțare ilegală a unui partid politic cu bani rusești.
„Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin urne, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, a declarat Sandu parlamentarilor europeni la Strasbourg, pe 9 septembrie. „De aceea aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu doar Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională”.
Țara poartă discuții pentru aderarea la UE, dar provocările sunt numeroase. Uniunea Europeană sprijină ferm candidatura Moldovei, iar președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk au vizitat capitala Chișinău la sfârșitul lunii august.
Partidul Maiei Sandu, PAS, promite demararea procesului de aderare la UE și obținerea de fonduri vitale după ce Moldova a început negocierile anul trecut. Dar ultimele sondaje sugerează că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, deschizând posibilitatea unei coaliții instabile.
PAS se confruntă cu o opoziție puternică din partea mai multor grupuri. Printre ele se numără blocul nominal pro-european Alternativa și unul pro-rus condus de fostul președinte Igor Dodon, care, potrivit unui alt set de documente consultate de Bloomberg, ar fi cerut serviciilor secrete să urmărească adversarii politici în perioada în care era în funcție. Dodon a declarat printr-un e-mail pentru Bloomberg că a acționat întotdeauna legal și în interesul Moldovei.
Într-o „scrisoare deschisă” publicată pe conturile sale de socializare, Dodon a acuzat autoritățile moldovene că exercită presiuni ilegale asupra partidelor de opoziție. „Regimul aflat la putere în Moldova folosește activ resursele administrative nu doar pentru a-și atinge obiectivele politice, ci și pentru a-și intimida principalii competitori”, a scris Dodon.
El a mai spus că „anumite puteri occidentale” interferează în campania electorală trimițând oficiali de rang înalt în țară pentru a sprijini PAS și amenințând că vor întrerupe ajutorul pentru Moldova dacă partidul pierde.
Rusia a alocat resurse semnificative pentru a influența alegerile în regiune, potrivit oficialilor europeni. În Georgia, un scrutin de anul trecut a fost marcat de acuzații de interferență extinsă și a dus la proteste continue.
Au urmat alegerile prezidențiale din România, unde judecătorii au cerut reluarea votului după acuzații de amestec rusesc care au propulsat un candidat marginal de extremă dreapta în turul doi.
O investigație de mai multe luni a constatat că Rusia a vizat România ca parte a unei campanii hibride care durează din 2022, potrivit procurorului general al țării, Alex Florența. Patru companii cu legături cu Rusia au orchestrat conturi false pe rețele sociale și boți AI care au ajuns la cel puțin 1,3 milioane de cetățeni, a declarat el pe 16 septembrie.
În Moldova, Sandu a declarat parlamentarilor europeni luna aceasta că estimează că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul țării, adică aproximativ 150 de milioane de euro, pentru a influența referendumul privind aderarea la UE și realegerea sa în funcția de președinte. Oficialii guvernamentali europeni familiarizați cu planurile Rusiei au declarat că este foarte probabil ca Kremlinul să fi alocat sume similare pentru alegerile din această lună.
Unul dintre principalele aspecte ale planului Kremlinului este de a crea percepția unui concurs electoral competitiv care, în realitate, este conceput pentru a dilua sprijinul pentru Sandu, se arată într-unul dintre documentele consultate de Bloomberg.
Voturile moldovenilor din diaspora au fost cruciale în alegerile din 2024. Ca parte a planurilor pentru aceste alegeri, unul dintre documente arăta că Rusia intenționează să recruteze membri ai diasporei moldovenești și să le plătească deplasarea pentru a vota.
Planurile includ, de asemenea, o campanie de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook, precum și prin canale tradiționale și call center-uri. Mesajele, în română și rusă, o acuză pe Sandu că este o marionetă a străinilor care împinge țara spre mizerie și război.
Poliția moldovenească a încercat să stopeze răspândirea știrilor false pe rețelele sociale și a declarat că grupuri aduc ilegal bani pentru cumpărarea de voturi și pentru partide politice cu scopul de a submina rezultatul alegerilor. Ofițerii au confiscat 5 milioane de lei moldovenești (302.000 dolari) pe 16 septembrie, în timpul unor descinderi pentru destructurarea unei presupuse rețele de spălare de bani.
Rusia plănuiește să recruteze tineri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a organiza provocări violente în ziua alegerilor și proteste după aceasta, arată documentele. Asta ar include demonstrații prin care să se ceară demisia Maiei Sandu dacă partidul său pierde alegerile sau să se pună la îndoială legitimitatea rezultatului dacă PAS câștigă.
Atenția se concentrează și asupra a ceea ce urmează după alegeri. Tipul de sprijin pe care partidele de opoziție din Moldova îl primesc de la Moscova variază, de la consiliere la finanțare, spun oficialii europeni. Dacă vor câștiga alegerile, relațiile dintre ele vor fi probabil tensionate, având în vedere un istoric de suspiciune reciprocă și competiție pentru a intra în grațiile Rusiei.
De fapt, cultura neîncrederii este adânc înrădăcinată. Dodon, care a fost învins de Sandu la alegerile prezidențiale din 2020, a urmărit oponenți din tot spectrul politic, potrivit documentelor consultate de Bloomberg.
Acestea detaliază sute de mesaje text între Dodon și un ofițer superior al serviciilor secrete moldovenești între octombrie 2019 și mai 2021. Persoanele vizate includeau nu doar adversari precum Sandu, ci și alți politicieni și oameni de afaceri pro-ruși.
Cererea lui Dodon sau informațiile variate pe care le primea includeau informații confidențiale despre detalii de călătorie, întâlniri și evenimente la care participau unele dintre persoanele respective. Printre acestea se numărau informații din liste de pasageri, date de trecere a frontierei, rapoarte de evenimente și dovezi vizuale ale întâlnirilor. Schimburile indică faptul că serviciile urmăreau și unele ambasade străine.
„În ceea ce privește colaborarea mea cu instituțiile statului, aceasta a fost întotdeauna în interes public, nu din motive politice sau personale”, a declarat Dodon în răspunsul său prin e-mail. „În calitate de șef de stat, am acționat doar în limitele legii și în interesul național”.
Mesajele mai arată că Dodon era deosebit de receptiv la solicitările din partea Moscovei. În februarie 2020, a cerut informații despre o persoană pe care „partenerii din est” ai Moldovei insistau să fie membru al consiliului de securitate al țării.
Două luni mai târziu, în timpul unei dispute legate de posibilitatea regiunii separatiste Transnistria de a exporta cereale, Dodon a cerut actualizări ofițerului de informații. Spunea că „îi scriu rușii”.
În scrisoarea sa deschisă către Bloomberg, Dodon s-a referit la „acuzații nefondate și false privind activitățile mele”.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
