Situaţia fostului şef al Parchetului Anticorupţie din Moldova, Vionel Morari, ţinta persecuţiilor politice coordonate de procurorul general numit sub preşedinţia lui Dodon, ar putea fi primul test al Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova, notează publicaţia Emerging Europe.
În urma întâlnirii sale de la Bruxelles, din 18 ianuarie, cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, noul președinte Maia Sandu și-a reafirmat angajamentul față de un viitor european pentru cea mai săracă țară din Europa.
Potrivit site-ului președinției moldovene, Sandu „a subliniat că pentru noi integrarea europeană nu este un termen abstract – este un plan de lucru pentru construirea unui stat cu instituții funcționale și puternice”.
Având în vedere experiența excepțională a lui Sandu în opoziție, scurta sa perioadă de prim-ministru și victoria categorică împotriva prorusului Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 17 noiembrie anul trecut, nu există niciun motiv să ne îndoim de sinceritatea președintelui. Cu toate acestea, evoluțiile în cazul procurorului anticorupți Viorel Morari, care au apărut în ultimele zile, s-ar putea dovedi primul test al mandatului său, notează sursa citată.
Pe 19 ianuarie, în timp ce președintele Sandu îşi continua discuțiile la Bruxelles cu comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, procurorului Morari i s-a cerut să participe la o întâlnire foarte diferită. Lui Morari i s-a spus că scopul convocării ar fi furnizarea de probe – sub jurământ – la biroul procurorului general al Republicii Moldova, Alexandru Stoianoglo. O sursă apropiată procurorului anticorupție a declarat că Morari a suspectat că de această cerere suplimentară de probe ascunde altceva.
O arestare în afara cadrului legal
Pandemia de Covid-19 a complicat dialogul între noii reformatori ai Moldovei, din cauza fricii că oficialii numiţi de Dodon pot intercepta în continuare informații. Cu Sandu la Bruxelles și fără nicio modalitate de a discuta în siguranță despre această nouă audiere, Morari a dat curs convocării la parchet. Când a ajuns, a fost arestat sumar și plasat în detenție.
Din păcate, pentru Morari, acest tratament a devenit unul obişnuit. Este pentru a doua oară când este ținut într-o închisoare obișnuită în afara cadrului legal. De la înfrângerea lui Dodon la alegerile prezidențiale, autoritățile moldovenești au generat nenumărate acuzații – într-un efort disperat de a reduce la tăcere un procuror pe care comunitatea internațională îl respectă.
Morari și-a construit reputația de procuror sârguincios și decent, curajul său de a instrumenta dosare care vizează politicieni de rang înalt fiind mai puţin obişnuit în una dintre cele mai corupte ţări de pe continent. Morari a făcut probabil istorie, când a devenit singurul procuror anticorupție care a investigat cazuri atât împotriva lui Dodon, cât și a lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democra și inamicul fostului președinte.
Atât președintele Sandu, cât și numiții lui Dodon știu că acest lucru creează o imagine mediatică proastă, mai ales în ziua inaugurării președintelui american Joseph R. Biden. Cu toate acestea, au ales să aprindă mânia Uniunii Europene, deoarece Morari a întrecut limita.
Potrivit declaraţiilor făcute de Morari pentru mass-media din Moldova, acesta investiga probe conform cărora soția lui Stoianoglo (procurorul general, n.r.) fusese acționară în mai multe companii deținute sau legate de Veaceslav Platon. Platon este un fost parlamentar care a fost condamnat în aprilie 2017 la 18 ani închisoare pentru fraudă și spălare de bani pe scară largă în cazul furtului a aproximativ trei milioane de dolari SUA de la trei instituții financiare.
Stoianoglo însuși a contestat condamnarea lui Platon, permițându-i să plece liber din închisoare, cu mai mult de 14 ani înainte de executarea condamnării.
Între timp, Morari rămâne în închisoare și este foarte important ca președintele Sandu și comunitatea internațională să ceară să-i fie respectate drepturile fundamentale ale omului. Președintele Sandu a prevăzut aceste evenimente, cu mult înainte ca acestea să-i afecteze pe Morari și pe alții.
Opoziția curajoasă a lui Sandu față de numirea lui Stoianoglo a marcat scurtul său mandat ca singurul prim-ministru reformator post-comunist al țării și a dus la îndepărtarea ei din funcție. Ea a fost forțată să demisioneze în noiembrie 2019, deoarece a refuzat să încheie acorduri obscure cu oficialii corupți care domină politica moldovenească.
„Libertate și justiție corectă”
La acel moment, comisarul european Johannes Hahn a scris pe Twitter că este „profund îngrijorat” în legătură cu demiterea sumară a lui Sandu. El a adăugat că „orice modificare a acțiunilor sale hotărâte de reformare a țării din ultimele cinci luni ar avea consecințe grave asupra sprijinului UE”.
În seara votului de neîncredere pentru guvernul său, Sandu a promis sutelor de protestatari adunați în fața clădirii parlamentului că „vom continua lupta, nu vom renunța. Lupta este între cei care doresc să controleze justiția și procuratura și cei care doresc libertate și o justiție corectă”.
Viorel Morari și-a asumat lupta lui Sandu și acum trebuie să i se acorde „libertatea și justiţia corectă” pe care le-a promis noul președinte.
Pentru ca Moldova să devină democrația europeană funcțională care militează pentru instituții transparente și pentru care Sandu a militat atât de intens, ambasadele şi însăşi președintele trebuie să-i sprijine pe militanții precum procurorul anticorupție.
sursa: stiripesurse.ro
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
