Pentru a nu rata circa un miliard de lei asistență financiară de la UE, Ministerul Finanțelor a solicitat de la Parlament modificarea în regim de urgență a Legii privind Zonele Economice Libere (ZEL).
Este vorba de intrarea în buget a tranșei trei, aferentă Memorandumului de Înțelegere din Republica Moldova și Uniunea Europeană semnat pe 22 iunie 2022, valoarea asistenței financiare fiind de 50 milioane euro (circa un miliard de lei), dintre care 45 milioane euro constituie împrumut, iar 5 milioane euro sunt grant, scrie mold-street.com.
Ministerul Finanțelor cere una, deputații propun alta
Potrivit Ministerului Finanțelor pentru ca banii incluși deja în bugetul de stat pentru 2024, să fie debursați, până pe 25 noiembrie trebuie realizate anumite condiționalități.
În scrisoarea Ministerului Finanțelor adresată Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe se menționează că Parlamentul urmează să abroge în regim de urgență „art. 7, alin.41 din Legea 440/2001 privind Zonele Economice Libere, care prevede scutirea de taxe vamale pentru mărfurile importate prelucrate în Zonă”.
Necesitatea adoptării de urgență este motivată de Ministerul Finanțelor și prin faptul că în așteptarea debursării celor 50 milioane de euro, a fost diminuată cu peste un miliard de lei valoarea VMS ce ar urma să fie emise pentru finanțarea deficitului bugetar.
Dar în legea menționată de Ministerul Finanțelor un alineat cu numărul 41 nu există, iar alineatul 41 a fost anulat încă un an în urmă, arată baza de date legis.md.
În același timp în Parlament a fost înregistrată o inițiativă a deputaților PAS Radu Marian și Dorian Istrati privind modificarea în regim prioritar a Codului Vamal și anume a unor prevederi din articolul 427.
Ce propun deputații: menținerea pentru ZEL a actualului regim vamal ce prevede scutirea de taxe vamale doar până la 1 ianuarie 2029 și nu până la 1 ianuarie 2034, cum este stipulat în noul Cod Vamal, aprobat de actuala guvernare în 2021 și care intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024. Adică termenul facilităților vamale se reduce cu 5 ani.
De asemenea se propune „aplicarea metodei alternative de calculare a valorii la importul produselor în ZEL, calcularea în baza inputurilor care se conțin în produsele prenotate, în conformitate cu art.83 Codul Vamal UE și art. 96 Codul vamal 95/2021 – 1 ianuarie 2029-1 ianuarie 2034”.
Deputații susțin că modificările nu vor afecta sectorul privat și anume pe rezidenții zonelor economice libere, care vor beneficia „în continuare de un regim preferențial de activitate”.
Totodată se afirmă că regimul preferențial se va menține și după 1 ianuarie 2029, „când taxa vamală se va aplica nu pentru întregul produs, dar doar la inputurile din acel produs, care nu au origine preferențială/care au taxă vamală”.
„Prin urmare, proiectul și modificările aferente stimulează în continuare investițiile și crearea locurilor de muncă în zonele economice libere”, susțin autorii.
Deputatul PAS, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a precizat pentru Mold-Street.com, că aceste modificări se referă doar la un grup restrâns de rezidenți (4% din total) din zonele economice libere, care livrau producția nu doar la export, ci și pe teritoriul Republicii Moldova. Altfel spus ei erau favorizați. „Prin aceste modificări Republica Moldova nu va mai permite practicile de eludare a taxelor vamale (circumvention)”, a afirmat Radu Marian.
ZEL asigură circa 50% din producția industrială exportată
De notat că în iulie 2024, la inițiativa Ministerului Economiei, Parlamentul a aprobat un alt proiect de modificare a legislației privind zonele economice libere, prin care se oferă garanții că măsurile de sprijin acordate rezidenților zonelor economice libere vor fi menținute timp de 10 ani. Legea a fost promulgată de președinta Maia Sandu încă în luna august.
Specialiștii se arată contrariați de aceste modificări frecvente ale legislației vamale și a celei privind ZEL. Or, investitorii/agenți economici își fac planuri de activitate pentru mulți ani – 10-15 ani, atunci când decid să facă o investiție.
Schimbarea frecventă a legislației este de fapt și unul dintre factorii principali ce ar fi influențat plecarea unor companii industriale de pe piața moldovenească.
Astfel în acest an au anunțat și s-au retras câțiva importanți investitori din Republica Moldova, precum Fujikura, Coroplast etc
În Republica Moldova activează în prezent șase zone economice libere, care asigură aproape 50% din producția industrială exportată a țării. ZEL au atras până în 2024, investiții de circa 590 milioane de dolari și asigură direct circa 20.000 de locuri de muncă.
Mai mult de jumătate din investiții și producție sunt concentrate în ZEL Bălți, 20% – în ZEL „Ungheni-Business” și circa 16% – în ZAL Expo-Business-Chișinău.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
