Membrii Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, împreună cu o serie de miniștri de externe din țări membre ale Uniunii Europene, au cerut, marți 19 martie, continuarea procesului de extindere a UE și începerea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova, insistând că procesul ar trebui accelerat, întrucât, potrivit lor, până în prezent s-a arătat prea lent.
Ei au subliniat că dinamica procesului de extindere trebuie accelerată, ca răspuns la noile provocări geopolitice, după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, scrie radiomoldova.md.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri comune în Comisia pentru politică externă a Parlamentului UE, aceasta fiind prima dată când a avut loc o astfel de dezbatere între deputați europeni și un grup de miniștri din țări UE.
Dezbaterea a fost organizată cu doar două zile înainte ca cei 27 de șefi de stat și de guvern UE să discute la Bruxelles începerea negocierilor pentru aderarea Bosniei și Herțegovinei și alte câteva decizii legate de extindere.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, David McAllister, a reamintit că extinderea UE va fi, de asemenea, un subiect în campania electorală pentru alegerile europene și a cerut Comisiei Europene să vină cu propuneri pentru reformele pe care UE ar trebui să le facă pentru a se pregăti pentru extindere.
În dezbatere, unii miniștri, în special cei din țările baltice, au criticat UE pentru încetinirea procesului de extindere și întârzierea deliberată a negocierilor. Aceștia au amintit că se așteptau ca UE să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova în martie sau aprilie, în vreme ce acum o astfel de decizie nu este așteptată cel puțin până în luna iunie, după alegerile europene.
Ministrul de Externe al Letoniei, Kristianis Karins, a spus că Europa nu poate permite să existe zone gri pe continent, deoarece, potrivit lui, Rusia va încerca să ocupe acele zone.
El a cerut ca negocierile de aderare cu Kievul și Chișinăul să înceapă cel târziu în iunie. Karins și-a exprimat speranța că și Bosnia și Herțegovina se va califica pentru a începe negocierile, în vreme ce alte țări din Balcanii de Vest vor trece prin procesul negocierilor de aderare.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a subliniat la rândul lui că, dacă nu ar fi avut loc extinderea UE și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în urmă cu douăzeci de ani, țara sa nu ar mai fi astăzi o țară independentă.
Aderarea la UE și NATO, a spus el, s-a dovedit a fi o chestiune existențială pentru Țările Baltice.
Ministra de Externe a Sloveniei, Tanja Fajon, a atras atenția la rândul ei asupra faptului că au existat multe întârzieri în procesul de apropiere între țările din Balcanii de Vest, menționând așteptările îndelungate a începerii negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, precum și eliminarea vizelor pentru Kosovo.
Ea a susținut ideea că 2030 ar trebui să fie anul în care UE și statele sale membre să fie pregătite pentru extindere. Fajon a spus că țările din Balcanii de Vest și cele trei țări estice care sunt acum candidate pot avansa în paralel.
Chiar și miniștrii din Danemarca și Austria au spus că Europa s-a schimbat și că extinderea este acum necesară. Dar, ei au reiterat că procesul ar trebui să rămână bazat pe meritele individuale ale țărilor candidate, pentru a îndeplini criteriile prin reforme.
Ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Anders Adlercreutz, a făcut apel ca adaptarea la politica externă a UE să fie o condiție în procesul de extindere.
El a mai spus că securitatea și stabilitatea Balcanilor de Vest sunt importante, nu numai pentru această regiune, ci pentru întreaga Europă.
Secretarul de stat maghiar, Peter Sztaray, a spus că în a doua jumătate a anului, când Ungaria va deține următoarea președinție a UE, extinderea va fi o prioritate.
„Am dori ca în 2024 să deschidem capitole de negocieri cu Serbia, Albania și Macedonia de Nord, să închidem unele capitole cu Muntenegru și să începem negocierile cu Bosnia și Herțegovina”, a spus el.
Membrii Parlamentului European, în discursurile lor, au cerut țărilor UE să fie mai corecte în deciziile lor și să nu blocheze țările candidate, atunci când ele îndeplinesc criteriile în procesul de extindere.
În dezbatere s-a constatat însă absența miniștrilor din cele trei țări membre cele mai mari, Germania, Franța și Italia.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
