Conform Planului de activități al Comisiei Laundromat, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase – ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC, însă acesta a refuzat, menționează Inga Grigoriu, șefa comisiei. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă, spune Grigoriu.
Într-o conferință de presă, Inga Grigoriu a atras atenția că, totuși, în urma unor modificări, statul a pierdut circa 10 miliarde de lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului Alexandru Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă.
Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti.
Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 miliarde de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 miliarde de lei. Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 miliarde de lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 miliarde de lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget.
În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 miliarde de lei plus 1,7 miliarde de lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon).
În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul
Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu.
Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani.
Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
