Misterul finanțării: Rămâne sau nu R. Moldova fără asistență externă

La ultima ședință a Guvernului, doi miniștri au formulat critici la adresa Președinției, pentru că ar tergiversa promulgarea unei legi ce oferă și unui executiv în demisie competențe pentru încheierea acordurilor internaționale privind derularea proiectelor de asistență financiară. Astfel, Republica Moldova ar putea rata granturi și împrumuturi de milioane, susțin miniștrii, transmite SafeNews.md cu referire la Mold-streeet.com.

Este vorba despre o modificare a articolului 15 din Legea cu privire la Guvern, o iniţiativă promovată de socialiști și votată de majoritatea parlamentară PSRM / Partidul Șor în grabă mare, în ambele lecturi, pe 23 aprilie 2021.

Socialiştii nu vor să piardă asistenţa externă

Modificarea, care nu a avut nici avizul Executivului și nici expertiză anticorupție a CNA, prevede excluderea interdicției în ceea ce privește competența Guvernului cu mandat încetat de a încheia tratate internaționale care implică angajamente financiare pentru Republica Moldova.

Potrivit autorilor, modificarea „urmărește scopul evitării pierderilor financiare iminente, care pot fi rezultatul respectivei interdicții”.

Totodată, ei susţineau că „Parlamentul a recepționat multiple scrisori de intenție ale autorităților centrale de specialitate (Ministerul Afacerilor Interne, precum și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului), care se confruntă cu impedimentul încheierii tratatelor internaționale cu conținut financiar și pe cale de consecință atestă pierderi în sensul valorificării proiectelor de asistență financiară externă”.

Ţinând cont că modificarea a fost adoptată pe 23 aprilie, preşedintele urma să o promulge în această săptămână. Totuşi, apare întrebarea logică de ce deputaţii nu au venit cu o astfel de iniţiativă mai devreme.

Miniştri îngrijoraţi

În cadrul şedinţei Guvernului în demisie, ministrul Agriculturii, Ion Perju, a solicitat ca preşedintele ţării să promulge de urgenţă legea respectivă, pentru a nu rata fonduri externe.

El a spus că este în permanenţă în căutarea de fonduri adiţionale pentru finanţarea anumitor proiecte. Astfel, a fost negociat un acord de finanțare între Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, un grant de 3,1 milioane dolari, pentru managementului durabil al terenurilor, conservarea solului, care ar putea fi ratat.

Situația este similară în cazul acordului de împrumut cu BIRD, în valoare de 26 milioane de euro, dar și a unui acord de finanțare cu AIDA în valoare de 15 milioane de euro – mijloace financiare necesare pentru implementarea unui program de aprovizionare cu apă și sanitație în localități din raioanele Soroca, Râșcani, Cahul şi UTA Găgăuzia.

„Toţi întreabă când va începe proiectul”, a afirmat Perju.

Şi ministrul de Interne, Pavel Voicu, şi-a exprimat îngrijorarea că instituţia pe care o conduce poate pierde o finanțare nerambursabilă din partea Japoniei, în valoare de 19,2 milioane de dolari, după mai mult de un an de negocieri.

Potrivit lui Voicu, din aceste resurse ar urma să fie achiziționate 19 autospeciale pentru stingerea incendiilor și autoscări, iar statul moldovean riscă să piardă aceşti bani, dacă până la finele lunii mai nu este semnat acordul pentru acest grant.

În context, premierul interimar Aureliu Ciocoi a recomandat celor două ministere să încerce negocierea cu instituțiile donatoare în sensul extinderii perioadei limite și eventuala semnare a acestor acorduri.

Totodată, Ciocoi a dat asigurări că va iniția discuții cu Președinția în scopul identificării unei soluții rapide care să permită Guvernului în demisie semnarea acordurilor de finanțare internațională și ajustarea cadrului juridic în acest sens.

Fostul premier Ion Chicu susţine într-o postare pe pagina Partidului Schimbării că din aceleaşi motive Republica Moldova ar rata un proiect în valoare de 52,8 milioane de dolari din partea Băncii Mondiale, pentru aprovizionare cu apă și canalizare a zeci de localități.

„În cadrul proiectului urma să fie construite Stația de epurare în municipiul Soroca, rețeaua de canalizare în municipiul Comrat, accesul a 100 de instituții educaționale și circa 25 instituții medicale din localitățile rurale la utilități publice (apă și sanitație)”, susţine fost premier.

Potrivit lui Chicu, ultimele negocieri erau planificate pentru 11-12 mai, dar ele nu au putut avea loc. „Cuiva îi este foarte convenabil să transforme cât mai mulți moldoveni în „diasporă”. Altfel nu-mi pot explica de ce această lege nu a fost promulgată”, a afirmat fostul premier.

O lege ce ce bate în cap cu alte legi

Olesea Stamate, consiliera pe probleme de drept a șefei statului, explică într-un interviu pentru postul Europa Liberă că motivul din care actul normativ nu poate fi promulgat este contradicția acestuia cu legislaţia în vigoare.

„Unu – depășește cadrul constituțional, în speță hotărârea anterioară a Curții Constituționale. Și doi – vine în contradicție cu alte legi, de exemplu legea 136 care zice că un guvern în demisie nu poate să prezinte proiecte parlamentului, iar legea cu potrivire la tratate internaționale zice că parlamentul este cel care decide asupra unor astfel de angajamente.

Respectiv, în cazul în care guvernul semnează un astfel de tratat, urmează să-l propună spre ratificare parlamentului, or un guvern în demisie nu poate să facă acest lucru. Și iese că acest document nu va avea valoare juridică, iar totodată un nou guvern numit practic va fi obligat să-l prezinte parlamentului spre examinare”, potrivit fostei ministre a Justiţiei.

Banca Mondială: Continuăm negocierile

Pe de altă parte într-un răspuns pentru Mold-street.com, oficiul Băncii Mondiale de la Chişinău precizează „că lucrează cu Guvernul interimar la elaborarea câtorva proiecte importante”.

„Recent noi am încheiat negocierile unei finanțări adiționale pentru proiectul „Răspuns de urgență la COVID-19 în Republica Moldova”, care va ajuta ţara la consolidarea capacităţii sistemului de vaccinare. Ne aşeptăm să negociem proiectul “Securitatea apelor şi salubritatea” în timpul apropiat.

Datorită acestui proiect mai mulți cetăţeni din Moldova vor obţine acces la servicii mai bune de furnizare a apei potabile şi canalizare”, potrivit răspunsului oferit de oficiul Băncii Mondiale.

De notat că pentru acest an Guvernul a bugetat obţinerea unei asistenţe externe de peste 630 milioane de dolari, din care 569,4 milioane dolari sunt împrumuturi, iar 61 de milioane de dolari – granturi.

Cea mai mare parte din asistenţa externă ar urma să vină de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii şi BERD.

În primul trimestru al 2021 însă intrările de surse externe de finanţare la bugetul de stat au constituit doar 62 milioane de dolari.

În opinia economiștilor de la German Economic Team, fără asistență externă perspectivele de creștere economică ale Republicii Moldova din 2021 sunt incerte.

! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.