Marina daneză era interesată miercuri de un vapor chinez – Yi Peng 3 -, imobilizat în apropierea coastei Danemarcei, după ruperea a două cabluri de telecomunicaţii la Marea Baltică, iar liderii acestei ţări nordice nu exclud posibilitatea unui sabotaj, relatează AFP.
Vrachierul Yi Peng 3, construit în 2001, proprietatea întreprinderii chineze Ningbo Yipeng Shipping Co, se afla în apropierea zonei în care cablul „C-Lion1” care asigură o legătură între Finlanda şi Germania a fost avariat luni, arată site-ul specializat Marinetraffic.
Ruperea cablului a fost localizată la sud de Insula Öland, în apele suedeze, la aproximativ 700 de kilometri de Helsinki.
Apărarea daneză a anunţat miercuri că supraveghează vaporul chinez, care este oprit de marţi seara la Kattegat, între Danemarca şi costa de vest a Suediei, potrivit Marinetraffic.
PE URMELE YI PENG 3
”Suntem prezenţi în zona apropiată navei chineze Yi Peng 3″, anunţă apărarea daneză într-un mesaj transmis AFP.
Yi Peng 3 a plecat din portul rus Ust-Luga, situat la vest de Sankt Petersburg la 16 noiembrie, potrivit site-ului VesselFinder.
Niciun element nu-l incriminează pentru moment.
Poliţia suedeză, care anchetează de marţi cu privire la un presupus sabotaj, a confirmat că este interesată de mişcările unui vapor, fără să precizeze care anume.
”Poliţia şi procurorii suedezi sunt interesaţi de o navă care a fost văzută la locurile respective. El nu se află, în prezent, în apele suedeze”, anunţă într-un comunicat poliţia suedeză.
La rândul său, diplomaţia chineză, a respins aceste suspiciuni.
”China şi-a îndeplinit întotdeauna obligaţiile în calitate de stat de pavilion şi cere navelor chineze să respecte în mod scrupulos legile şi reglementările în vigoare”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Lin Jian.
”PARALIZAREA SOCIETĂŢII”
Duminică dimineaţa, alt cablu de telecomunicaţii, „Arelion”, care leagă Insula suedeză Gotland şi Lituania, a fost avariat.
”Distrugerea telecomunicaţiilor şi altor tipuri de cabluri este un mod eficient de paralizare, în parte, a societăţii”, denunţă miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, care niu exclude ipoteza unui sabotaj.
”Însă nu ştim nimic pentru moment”, a adăugat el.
Aceste ruperi de cabluri nu au avut un efect major. Traficul pe Internet prin „Arelion” a fost redirectţionat prin alte legături internţaionale, iar clienţii nu au fost afectaţi, a anunţat un purtător de cuvânt al filialei lituaniene a operatorului suedez Telia.
”Trebuie să se demonteze un număr mare de cabluri pentru ca să se simtă ceva”, a declarat agenţiei de presă TT directorul Arelion, Mattias Fridström.
Cei doi operatori au confirmat însă că aceste cabluri au fost avariate printr-un impact din afară.
Din cauza tensiunilor la Marea Baltică cu Rusia, mai mulţi lideri au evocat posibilitatea unui ”atac hibrid” sau a unui ”sabotaj”.
”Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost rupte prin accident”, a subliniat marţi ministrul german al Apărării Boris Pistorius.
Premierul danez Mette Frederiksen este de aceeaşi părere.
”Există riscul unor atacuri hibride, atacuri cibernetice şi atacuri asupra unor infrastructuri esenţaile”, a declarat ei agenţiei de presă Ritzau.
Kremlinul consideră însă că este ”rizibil” şi ”absurd” ca Rusia să fi acuzată.
”ACTOR EXTERN”
”Urmărim îndeaproape ceea ce spun autorităţile competente şi nu aş fi surprinsă să fie un actor extern care a procedat la sabotaj”, a lansat Frederiksen.
Potrivit ONG-ului ecologist francez Robin des bois, Yi Peng 3 a frecventat în ultimul an doar porturi chinezeşti (13), ruseşti (patru), turceşti (două) şi un port indian.
Aceste două incidente, care au avut loc într-un interval de 48 de ore, amintesc de sabotarea în septembrie 2022 a gazoductelor Nord Stream, neelucidate până în prezent.
În august, ziarul american de afaceri Wall Street Journal (WSJ) l-a acuzat pe fostul şef al Statului Major ucrainean, o acuzaţie respinsă de către Kiev drept ”nişte prostii absolute”.
În octombrie 2023, Balticconnector, un gazoduct submarin între Finlanda şi Estonia, a fost avariat, aşa cum a arătat ulterior ancheta, de ancora unui cargou chinez care şi-a continuat drumul.
Tensiunile la Marea baltic au crescut după invazia ruă a Ucrainei în 2022.
Rusia consideră creşterea prezenţei NATO în apropierea frontierelor sale drept o provocare şi o ameninţare la adresa securităţii ruse.
După aderarea Suediei, iar apoi a Finlandei, toate ţările riverane la Marea Baltică – cu excepţia Rusiei – sunt state membre NATO.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
