Preşedintele francez Emmanuel Macron recunoaşte în mod oficial că Franţa a purtat ”un război” – un cuvânt interzis în discursul oficial francez – în Camerun împotriva unor mişcări insurecţionale, atât înainte, cât şi după proclamarea independenţei. în 1960, marcat de ”violenţe represive”, într-o scrisoare adresată omologului său camerunez Paul Biya, făcută publică marţi, relatează AFP.
Şeful statului francez susţine astfel concluziile unui raport întocmit de către istorici care i-a fost predat în ianuarie şi din care ”reiese clar (…) că un război a avut loc în Camerun, în cursul căruia autorităţile coloniale şi armata franceze au exercitat violenţe represive de natură multiplă”.
Emmanuel Macron foloseşte în mai multe rânduri acest cuvânt până acum interzis în discursul oficial francez despre Camerun şi precizează că acest ”război a continuat după 1960, prin susţinerea Franţei a acţiunilor desfăşurate de către autorităţile cameruneze independente”, scrie el.
În iulie 2022, preşedintele francez le-a cerut unor istorici ”să facă lumină” asupra acţiunii Franţei în Camerun în timpul colonizării şi după proclamarea independenţei acestei ţări, în 1960.
Acest raport – de peste 1.000 de pagini – care are la bază arhive declasificate, mărturii şi anchete pe teren vizează să acopere un ”gol al memoriei”, în pofida câtorva lucrări recunoscute despre această parte a unei istorii sângeroase.
”De partea franceză, Războiul din Camerun este o terra incognita (teren necunoscut în latină) a amintirilor unui trecut colonial. De partea cameruneză, amintirile sunt marcate profund”, constată raportul.
Împărţită în patru părţi cronologice, lucrarea studiază transformarea represiunii într-un adevărat ”război”.
Acesta s-a desfăşurat în sudul şi vestul ţării, în perioada 1956-1961 şi s-a soldat cu ”zeci de mii de victime”, potrivit istoricilor.
Ei estimau în ianuarie că ”aceste violenţe au fost extreme, pentru că au încălcat drepturile omului şi dreptul războiului”.
”Îmi revine să asum azi rolul şi responsabilitatea Franţei în aceste evenimente” , scrie Emmanuel Macron în această scrisoare adresată lui Paul Biya, datată la 30 iulie, care marchează o cotitură a memoriei între cele două ţări.
Preşedintele francez anunţa în iunie 2022, în Camerun, lansarea lucrărilor unei Comisii mixte francezo-cameruneze care să facă lumină asupra luptei Franţei împotriva unor mişcări care susţineau independenţa şi opoziţiei din Camerun, în perioada 1945-1971.
Raportul acestei Comisii, prezidate de către istorica Karine Ramondy, face parte din politica memorialistică a preşedintelui Macron faţă de Africa, în urma unor rapoarte similare privind Rwanda şi Algeria, alte pagini sumbre ale politicii franceze în Africa.
Raportul cu privire la Camerrun şi cercetări prin care urmează să fie continuat ”ne vor permite să continuăm să construim viitorul împreună, să consolidăm relaţia strânsă care uneşte Franţa şi Camerunul cu legături umane între societăţţile noastre civile şi tineretul nostru”, apreciază Emmanuel Macron.
Paul Biya, în vârstă de 92 de ani, şi-a anunţat luna trecută decizia de a candida la un al optulea mandat în alegerile prezidenţiale prevăzute la 12 octombrie.
Consiliul Constituţional camerunez a respins, luna trecută, candidatura principalului său opozant, Maurice Kamto.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
