Grigore Dașchevici, magistrat la Curtea de Apel Centru, a fost eliberat din funcție. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, la 15 iulie curent, după ce judecătorul nu a promovat evaluarea externă, transmite SafeNews.md cu referire la agora.md.
Dașchevici nu a fost prezent la ședința CSM, iar subiectul, examinat în lipsa lui.
Pe lângă eliberarea din funcție, CSM a decis să îi interzică lui Grigore Dașchevici să activeze în calitate de judecător sau să dețină funcții de demnitate publică, pe o perioadă de șase ani.
La fel, acesta a fost lipsit și de dreptul la indemnizația unică la concediere.
Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.
Comisia de Evaluare a Judecătorilor a transmis, la 8 mai curent, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) raportul privind evaluarea externă a judecătorului Curții de Apel Centru, Grigore Dașchevici. În urma procesului de evaluare, Comisia a propus nepromovarea acestuia. Potrivit concluziilor din raport, judecătorul nu întrunește criteriile de integritate stabilite de lege.
CSM a analizat raportul în privința lui Dașchevici și în ședința din 24 iunie curent. Atunci a fost prezent reprezentantul acestuia, avocatul Vladimir Grosu.
Raportul Comisiei Vetting relevă patru aspecte problematice care au stat la baza deciziei de nepromovare a evaluării.
Primul se referă la implicarea în cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), iar al doilea, la posibile abatCu toate acestea, Comisia a precizat că, deși aceste aspecte ridică semne de întrebare, ele nu constituie motive suficiente pentru a justifica nepromovarea.eri de ordin etic legate de anumite hotărâri emise de judecător.
Al treilea dubiu vizează un posibil conflict de interese. Judecătorul ar fi achiziționat un bun imobil aflat în litigiu de la o companie care, ulterior, a fost parte în trei dosare judecate chiar de el.
Comisia a apreciat că relația comercială era prea apropiată pentru a garanta imparțialitatea și a subliniat faptul că magistratul nu s-a abținut de la judecarea niciunui dosar, două fiind soluționate pe fond, iar unul respins din considerente procedurale.
Cel de-al patrulea aspect este legat de averi nejustificate, pentru mai mulți ani – 2012, 2013, 2014, 2017, 2019 și 2023.
Comisia a constatat o diferență nejustificată de 501.466 lei între veniturile declarate și cele efective.
Printre elementele reținute se numără tranzacții imobiliare suspecte, precum vânzarea unui apartament în 2010, cumpărat în 2012 de soacra judecătorului și donat înapoi în 2023, în timp ce judecătorul a continuat să locuiască în acel imobil.
Această succesiune de acte a fost interpretată de Comisie ca un posibil indiciu de simulare juridică, cu scopul de a crea artificial condiții pentru anumite beneficii.
De asemenea, au fost semnalate proprietăți și donații nedeclarate, printre care două autoturisme atribuite formal fratelui judecătorului, dar considerate în fapt ca fiind utilizate de acesta.
Totodată, s-au identificat donații nedeclarate în valoare de 9.000 de euro, precum și alte sume mai mici care, cumulate, ajung la 95.000 de lei, pentru care nu au fost prezentate documente justificative.
Ce a spus avocatul lui Grigore Dașchevici? Apărătorul Vladimir Grosu a contestat concluziile Comisiei Vetting, invocând mai multe argumente în apărarea clientului său. Acesta a susținut că tranzacția imobiliară menționată în raport nu este una atipică, ci, dimpotrivă, reprezintă o practică frecventă în zona Călărași.
În ceea ce privește presupusul conflict de interese, avocatul a subliniat că nu există probe care să ateste o relație apropiată între judecător și directorul companiei implicate.
Mai mult, dosarele respective au vizat contenciosul administrativ, nu cel civil, astfel că nu ar fi incident articolul 50 din Codul de procedură civilă referitor la obligația de abținere.
Totodată, apărătorul a acuzat Comisia de lipsă de consecvență în aplicarea standardelor de evaluare.
El a invocat cazurile altor judecători, precum Cazacliu și Jugănari, în care situații similare au fost tolerate, în timp ce în cazul de față s-ar fi aplicat un tratament discriminatoriu.
La fel, avocatul a atras atenția asupra unui dublu standard de probă și a criticat faptul că, în analiza donațiilor, Comisia a ignorat realitățile economice ale diasporei, care ar putea explica proveniența unor sume considerate nejustificate.
Raportul complet va fi făcut public în termen de trei zile de la expirarea perioadei legale de contestare a hotărârii CSM sau, după caz, de la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Supremă de Justiție în cazul unei contestații.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
