Republica Srpska este o regiune autonomă din Bosnia și Herțegovina. Aici, în perioada iulie – septembrie 2024, cel puțin opt moldoveni ar fi fost instruiți în tabere de gherilă cum să utilizeze arme și drone cu obiecte explozive. Acestea urmau să fie folosite în Republica Moldova, în cadrul unor dezordini în masă, orchestrate de forțe obscure controlate de Kremlin, transmite SafeNews.md cu referire la știri.md.
Printre racolatori – persoane implicate în acțiuni de vandalizare a unor clădiri din Paris în 2023. Iar unii dintre instructori și coordonatori au fost persoane conectate la gruparea paramilitară rusă „Wagner”, cusens.md.
Participanții
„Începând cu luna mai 2024, oligarhul fugar Ilan Șor, sub paravanul ONG-ului Eurasia a finanțat deplasarea unor grupuri de tineri la Moscova. Dintre aceștia, o parte au fost selectați pentru antrenamente mult mai avansate în tabere de gherilă desfășurate în Bosnia și Herțegovina, cât și în Serbia. Programul de antrenament includea, dar nu se limitează la asta, tactici de provocare a organelor de menținere a ordinii publice, utilizarea armelor și unor obiecte pentru provocarea daunelor fizice non-letale, psihologia maselor, confruntarea fizică cu forțele de ordine în timpul protestelor, confecționarea și utilizarea articolelor de incendiere și a explozibililor artizanale, manevrarea dronelor cu atașament special pentru explozibil sau incendiere”, a declarat șeful SIS, Alexandru Musteață.
La aproape șase luni de la declarațiile directorului Serviciului de Informații și Securitate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a trimis în judecată un dosar penal privind pregătirea dezordinilor în masă. Învinuiți sunt trei – un bărbat și două femei, care ar fi fost antrenați într-o tabără de gherilă din Bosnia și Herțegovina. Primul învinuit – Vladimir Harcevnicov de 37 de ani, originar din Chișinău. Pe când avea 17 ani, acesta a fost condamnat la ani grei de închisoare, pentru că, împreună cu alți doi tineri, a omorât un taximetrist și i-au furat mașina. A fost eliberat din închisoare în 2016, după mai bine de zece ani de detenție.
Cea de-a doua persoană învinuită este moldoveanca Aliona Gotco, de 34 de ani, locuitoare a regiunii separatiste transnistrene, care deține și cetățenia Federației Ruse. De asemenea, femeia mai este învinuită de pregătirea unui act de vandalism, pe un alt cap de acuzare. Mai exact, în 2024, împreună cu un bărbat, ar fi cumpărat pulverizatoare și vopsea, cu intenția de a pângări clădirile unor instituții de stat din Chișinău.
La una dintre ședințele de judecată, aceasta ne-a transmis câteva pagini scrise de mână în care susține că este vizată într-un dosar politic și se declară nevinovată. La reținere, inclusiv pe durata examinării cauzei de instanța de judecată, Harcevnicov și Gotco au fost plasați în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Pe 17 iunie, însă, Alionei Gotco i-a fost schimbată măsura preventivă în control judiciar și se află în libertate.
Avocatul lor este Alexandr Bodnariuc, care, anterior, l-a reprezentat pe Pavel Grigorciuc, unul dintre liderii mișcării extremiste „Antifa”, la fel, într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă în 2014, faptă pentru care Grigorciuc a fost achitat în 2023 de prima instanță. Decizia, însă, a fost atacată și se află pe masa judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Avocatul susține că dosarul celor doi clienți ai săi este politic și, prin urmare, aceștia sunt nevinovați.
„Persoanele nu-și recunosc vina, nu au comis nicio faptă ilegală. Tratăm această cauză penală ca o tentativă a guvernării pentru a arăta un presupus pericol pentru securitatea statului. În realitate nu există niciun pericol, dar mama a doi copii minori, fără soț este ținut în închisoare de dragul ca să arătați la televizor că există pericol, dar în realitate nu este absolut nimic”, a menționat avocatul lui Vladimir Harcevnicov și al Alionei Gotco, Alexandr Bodnariuc.
Cea de-a treia învinuită în dosar este Ludmila Costenco, de 53 de ani. Femeia s-a născut în Federația Rusă, dar locuiește de circa 45 de ani în orașul Strășeni din Republica Moldova. Costenco a stat cinci luni în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, după care – în arest la domiciliu. Ulterior, i-a fost schimbată măsura, fiind pusă sub control judiciar.
„Sunt acuzată că susțin Rusia, că trebuia să particip la destabilizări în timpul alegerilor. Nu aveam de gând să fac așa ceva, nu există nicio probă care să demonstreze că trebuia să particip la destabilizări sau să organizez destabilizări. Nu sunt vinovată. Consider că tot ce mi se impută este fabricat. Am fost în vacanță cu fiul meu minor. Avem peste o sută de fotografii din această călătorie, pe unde am fost. Iar la tot ce s-a arătat la știri, eu nu am absolut nicio legătură”, a spus inculpata Ludmila Costenco.
De asemenea, Costenco susține că, în Serbia, a fost în ospeție la un prieten care ar fi cerut-o în căsătorie.
„El este prietenul meu. Nu am avut cu el nicio legătură în acest sens, dar el are sentimente serioase față de mine. Mi-a propus să mă căsătoresc cu el, să obțin cetățenia, să locuiesc acolo. Eu am vrut să mă întorc acasă și să mă gândesc bine la asta, ca să pot lua o decizie”, a spus Ludmila Costenco.
Ludmila Costenco ar fi conectată la partidul „ȘOR”, scos în afara legii prin decizia Curții Constituționale, cel puțin, începând cu anul 2022. Am reușit să o identificăm la patruproteste antiguvernamentale. De exemplu, la manifestația din 28 noiembrie 2022, organizat de fostul partid „ȘOR”, apare cu megafonul în mână. Toate cele trei persoane, vizate în dosar, au fost reținute pe 11 octombrie 2024, la postul vamal Sculeni. Au vrut să intre în Republica Moldova la bordul unui automobil de model Mercedes, cu numere de înmatriculare moldovenești. În momentul reținerii, printre lucrurile lor personale au fost găsite: componente de drone, ochelari VR pentru manevrarea acestora, acumulatoare, sisteme de testare și instrumente de resetare a dronelor, echipamente de control radio.
De asemenea, au fost ridicate notițe cu instrucțiuni pentru pregătirea artizanală a substanțelor explozibile și ușor inflamabile. Cu cei trei, în mașină, se mai afla o femeie – Iulia Ivanova, iar la volanul automobilului – Maxim Roșca, un bărbat de 41 de ani, originar din municipiul Chișinău. Ultimul este martor în dosar.
Taberele de gherilă
Moldovenii, vizați în dosar, ar fi fost de două ori în tabere de gherilă din Balcani. Prima deplasare a avut loc între 22 iulie și 16 august 2024. Persoanele au mers pe trasee diferite. Maxim Roșca, împreună cu alți trei moldoveni, au zburat de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre Aeroportul Antalya din Turcia, iar de acolo, cu un alt zbor, au ajuns în Serbia. De aici, bărbații au urcat într-un autobuz și s-au deplasat până în Bosnia și Herțegovina, mai exact, în orașul Banja Luka din regiunea autonomă Republica Srpska. Acolo, au fost întâmpinați de doi cetățeni bulgari și au fost cazați la un motel din oraș. Ulterior, li s-au alăturat alți patru bărbați din Federația Rusă. Toți au fost urcați în două mașini și transportați într-o pădure din preajma orașului Banja Luka, unde au avut loc antrenamentele.
Banja Luka se află într-o zonă colinară, înconjurată de dealuri și munți, fiind traversat de un râu. Întâmplător sau nu, în vara în care au fost organizate antrenamente în tabere de gherilă, Federația Rusă și-a deschis un oficiu diplomatic în acest oraș, mai exact, în iunie 2024.
„Bună ziua și bine ați venit! Sunt onorat să vă salut la ceremonia de deschidere a oficiului diplomatic al Federației Ruse în Bosnia și Herțegovina, în orașul Banja Luka. Cu căldură în suflet vedem cât de puternice și sincere sunt tradițiile antifasciste în poporul sârb. Aici, ne aflăm de aceeași parte a istoriei, singura corectă. Vom continua împreună să apărăm adevărul, libertatea și dreptatea”, a menționat ministrul Afacerilor Externe al Federației Rus, Serghei Lavrov.
Ludmila Costenco și Aliona Gotco au ajuns în tabără pe un alt traseu. De la Gara de Sud Chișinău, au luat un autobuz spre București. Au zburat de pe aeroportul Henri Coandă până în Belgrad, Serbia, de unde au luat autobuzul spre Banja Luka. A doua deplasare a fost în perioada 22 august – 11 octombrie 2024. De această dată, Maxim Roșca pleacă din Chișinău la volanul unui automobil. În Iași, România, i se alătură Ludmila Costenco împreună cu fiul său de 13 ani și încă un bărbat. Cei patru se cazează la un motel din Belgrad, capitala Serbiei, iar a doua zi pleacă, din nou, spre tabăra de gherilă din Bosnia și Herțegovina. Ulterior, Maxim Roșca revine la granița cu România pentru a-l lua și pe Vladimir Harcevnicov. Mai târziu, tabăra a fost mutată. De această dată, a fost amenajată într-o pădure aflată în preajma satului Radenka, din Serbia. Însă, aici, cei trei nu au mai fost antrenați, activitatea taberei fiind sistată de frica oamenilor legii care le-au luat urma. În discuțiile cu Ludmila Costenco, femeia ne-a confirmat că a fost în Serbia.
Citește mai departe pe cusens.md.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
