Pandemia globală a găsit cetățenii Republicii Moldova conduși de un Guvern incolor, nepregătit profesional și politic să genereze suficientă unitate socială și consens politic.
Este opinia președintelui Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, Igor Munteanu.
„Mai rău, acest guvern nu pare înzestrat să implice ori să negocieze resursele de care economia și societatea din RM au nevoie pentru a ieși cu bine din această „apocalipsă” a sistemului de sănătate publică. RM resimte un deficit cronic de pregătire strategică și reziliență în condiții de criză. Asta reiese și din tragicomedia împrumutului rusesc, negociat pe sub masă, adoptat mecanic în Parlament cu voturile coaliției „de serviciu”, dar suspendat pe bună dreptate pe motive de neconstituționalitate”, a comentat Igor Munteanu.
În opinia deputatului Platformei DA, creditele externe trebuie să asigure Republicii Moldova autonomie și suveranitate asupra planurilor sale de recuperare post-criză, „fără a invita anumiți actori malefici să-i exploateze vulnerabilitățile extreme”.
„După 40 de zile de la data instituirii regimului de urgență, constatăm că principala fragilitate a guvernării din RM este chiar această guvernare în sine, fragilă datorită politizării sale excesive, deciziilor luate într-un format bicefal și a lipsei de viziune”, a mai spus Igor Munteanu.
Vicepreședintele Platformei DA a prezentat o radiografie actualizată a situației provocate de impactul crizei social-economice survenite în urma pandemiei:
*Improvizații bugetare: În 2019, coaliția PD-PSRM a votat un buget cu o gaură bugetară planificată de circa 10 mlrd de lei (20% din cheltuielile bugetul de stat). Caracterul fantezist al bugetului era evident finanțiștilor, deputaților, presei, dar și autorilor proiectului de buget, însă coaliția politică nou formată acceptase să-l voteze așa cum era desenat, ca urmare a unei cârdășii politice imorale – anul 2020 însemna pentru ambele sale componente un an electoral cu miză absolută. Se anticipa că gaura de 10 mlrd de lei să fie acoperită din credite, împrumuturi și granturi externe.
*Black Swan: Criza pandemică a răsturnat toate predicțiile financiare ale guvernului. Într-o singură lună de la instituirea regimului de urgență (martie – aprilie), veniturile bugetului de stat s-au diminuat cu 7 mlrd de lei. PIB-ul se va contracta cu 3%. Pe fundalul scăderii abrupte a veniturilor au crescut cheltuielile cu 2,2 mlrd de lei. Criza a dublat deficitul la 19 mlrd de lei.
*Proiecții: Guvernul anticipa colectarea a cca 14,2 mlrd de lei din credite și împrumuturi externe în anul 2020 și 1,2 mlrd granturi – o misiune nerealistă atunci și imposibilă acum. Guvernul ACUM a obținut în 2019 cca 1,6 mlrd de lei granturi (75% din toată asistența externă – 2,2 mlrd) și 400 mln de lei împrumuturi, dar asta în condițiile în care partenerii externi au manifestat o deschidere fără precedent, tratând fostul guvern în calitate de partener preferat și așteptat. În decembrie 2019, noul guvern își propunea să atragă din împrumuturi externe 14,2 mlrd de lei, o sumă care depășea de 4 ori suma record contractată în 2016. Astăzi devine clar că estimările riscante ale bugetului de stat și incapacitatea restabilirii unor relații normale de dialog cu partenerii externi va compromite stabilitatea ciclului bugetar în anul 2020.
*Impactul crizei: Coaliția PSRM-PD a mizat pe o magie economică, care nu s-a produs. Dialogul cu UE a stagnat, iar împrumuturile suverane promise de unele state au venit cu întârziere și s-au blocat datorită miopiei juridice de care suferă liderii PSRM. Efectele cumulative ale pandemiei pot genera un declin economic estimat la 10% din PIB, însemnând o pierdere de venituri de cca 25 miliarde de lei în valori nominale, triplarea numărului de șomeri, scăderea cu cca 200-300 milioane de dolari a remitențelor și o ratare generică de cca 8 mlrd de lei venituri publice.
*În cel mai optimist scenariu, actualul guvern poate obține cel mult 50% din resusele externe planificate, cu efecte sociale descurajatoare pentru angajații din sectorul public. Asistența de urgență a FMI, BM, UE, etc, emiterea de obligații de stat (4 mlrd) pot reduce gaura financiară a bugetului cu cca 10 mlrd de lei, dar nu rezolvă deloc povara bugetului ”electoral” (9 mlrd de lei), care va aminti tuturor, inclusiv opoziției, despre tributul estimărilor eronate de la sfârșitul anului 2019.
Instabilitatea financiară va scutura actualul guvern condus de premierul Ion Chicu și va solicita noi soluții politice urgente în următoarele 60 de zile.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
