În urma ședinței din 28 noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a adoptat două hotărâri controversate privind numirea interimară în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Deciziile au generat critici din partea Elenei Roșior, membră a Consiliului, care a formulat o opinie separată, semnalând nereguli procedurale și posibile încălcări ale principiilor fundamentale ale statului de drept.
Deciziile adoptate de CSP
Hotărârile vizează aprobarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, funcție preluată de Mariana Leahu printr-un ordin emis de Procurorul General. Acestea au fost adoptate cu majoritatea voturilor membrilor CSP, însă fără a ține cont de aspecte esențiale prevăzute în Legea nr. 3/2016 privind Procuratura.
Conform opiniei separate formulate de Elena Roșior, numirile s-au făcut fără respectarea unor etape obligatorii stabilite de legislație. Articolul 25 din Legea nr. 3/2016 prevede că numirea adjunctului procurorului-șef al procuraturilor specializate trebuie să fie realizată la propunerea procurorului-șef, cu respectarea criteriilor de transparență și meritocrație. Procedura actuală a fost calificată drept netransparentă și lipsită de responsabilitate.
Critici aduse procedurii
Roșior a subliniat că abordarea aleasă de CSP contravine standardelor internaționale privind transparența și imparțialitatea procesului de selecție. Ea a evidențiat următoarele aspecte problematice:
1. Absența concursului public: Numirea interimară a fost efectuată prin derogare de la procedura generală, fără justificare clară.
2. Lipsa respectării condițiilor legale: Procedura nu a fost în conformitate cu criteriile de competență și experiență prevăzute de lege.
3. Impact negativ asupra încrederii publicului: Roșior avertizează că astfel de practici subminează încrederea cetățenilor în independența și eficiența sistemului judiciar.
Un precedent periculos
În opinia sa, Elena Roșior a atras atenția că ignorarea procedurilor legale poate constitui un precedent periculos pentru justiția din Republica Moldova. Ea a remarcat că astfel de decizii pot afecta negativ percepția publică asupra integrității Consiliului Superior al Procurorilor, generând suspiciuni privind influențe politice sau alte interese în procesul de numire.
„Aplicarea procedurii de interimat fără o vacanță temporară reală și fără un proces de selecție transparent poate fi considerată o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale statului de drept,” se menționează în concluzia opiniei.
Apel la respectarea legalității
În final, Roșior a făcut apel la CSP să respecte întocmai prevederile legale și să asigure un proces de numire care să fie compatibil cu standardele internaționale și principiile democratice. Ea a subliniat că independența și profesionalismul procurorilor sunt cruciale pentru consolidarea statului de drept și pentru menținerea încrederii publicului în justiție.
Ce urmează?
Deocamdată, CSP nu a oferit un răspuns oficial la criticile formulate de Elena Roșior. Rămâne de văzut dacă aceste decizii vor fi revizuite sau dacă opinia separată va avea un impact asupra viitoarelor numiri în funcțiile-cheie din sistemul judiciar. Cazul atrage din nou atenția asupra necesității unor reforme mai profunde în cadrul instituțiilor de justiție din Republica Moldova.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
