Judecătoarea Liudmila Holevițcaia, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins cererea fostului procuror general, Eduard Harunjen, în care acesta a cerut anularea decretului prezidențial, din 2019, privind demiterea sa. Dispozitivul hotărârii a fost pronunțat în data de 17 iulie, dar soluția poate fi contestată în instanța de apel. Deși a cerut din proprie inițiativă să fie eliberat din funcție, Harunjen spune că a pus pe masă raportul de demisie pe fundalul unor presiuni la care a fost supus de către actori politici și din societatea civilă, transmite SafeNews.md cu referire la anticorupție.md.
În 2022, fostul președinte Igor Dodon, aflat pe atunci în arest la domiciliu, declara că decretul de demisie a fostului procuror general, Eduard Harunjen, este unul legal, deoarece a fost emis în baza cererii sale. Comentariul a fost făcut după ce Harunjen a declarat că decretul prezidențial din 2019 a fost viciat de mai multe circumstanțe și că-l va contesta în instanță.
„A fost numit legal de Nicolae Timofti. Ulterior, a depus cerere de demisie și eu am semnat decretul. Nu știu de presiunile despre care vorbește, lasă să demonstreze”, a punctat Dodon.
Tot atunci, membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au luat act de acțiunea lui Harunjen, care le-a declarat că și-a dat demisia sub presiune.
„Nu am primit răspuns din partea Președinției și voi contesta. În cererea prealabilă am expus argumentele, și anume că decretul a fost viciat, conține erori grave, care urmează să fie corectate prin declararea nulității decretului”, a declarat Harunjen la ședința CSP.
În replică, ministrul Justiției din acea perioadă, Sergiu Litvinenco, l-a numit pe Harunjen exponent al clanului Plahotniuc și l-a învinuit că ar vrea să se întoarcă în istoria statului capturat al lui Vlad Plahotniuc.
„Decretul prezidențial a fost emis în baza cererii de demise, pe care ați depus-o, dar nu în baza hotărârii Parlamentului”, i-a replicat Litvinenco.
Pe 11 iulie 2019, Eduard Harunjen, și-a anunțat demisia din funcția de procuror general, la o zi după ce Parlamentul a constatat că Harunjen ar fi fost promovat cu încălcarea legislației. Odată cu anunțul privind demisia, Harunjen a distribuit o adresare, în care a invocat atacuri și presiuni din partea unor grupuri de interese și politicieni, fără însă a da și nume.
Cu o lună mai devreme, două organizații neguvernamentale, Free Moldova și Occupy Guguță, au lansat o petiție online în care solicită demisia procurorului general Eduard Harunjen. Autorii petiției îl acuzau pe Harunjen că nu este un promotor al „adevărului și justiției” și că s-a supus doar intereselor partidului care a fost până nu demult la guvernare. Cele două organizații au invocat că sub conducerea lui Harunjen au fost intentate mai multe dosare penale pe numele unor politicieni sau activiști incomozi celor de la conducerea Partidului Democrat. Printre acestea au fost menționate dosarele intentate pe numele lui Pavel Grigorciuc, Gheorghe Petic și Sergiu Cebotari.
O altă acuzație adusă lui Harunjen a fost interceptarea telefoanelor politicienilor din opoziție și ale jurnaliștilor. „Procurorii au cerut autorizații de la judecătorii de instrucție pentru a intercepta masiv conversații telefonice ale membrilor partidelor de opoziție, reprezentanților societății civile și criticilor guvernării precedente, precum și pentru a plasa aparate de ascultare și supraveghere în incinta domiciliilor acestora – un gest evident politic și nu unul al unei instituții independente”, se arată în petiție. Autorii petiției l-au mai acuzat pe Harunjen că în perioada șefiei sale la Procuratura Generală nu s-a acționat în cazul schemelor mari de corupție, precum și a corupției politice și „a făcut jocul puterii în detrimentul atribuțiilor și responsabilităților profesionale”.
Și Maia Sandu, pe atunci premier, a solicitat demisia lui Eduard Harunjen, după ce RISE Moldova a publicat o investigație despre interceptarea ilegală a telefoanelor politicienilor din opoziție și jurnaliștilor incomozi guvernării. Drept replică, Eduard Harunjen a declarat că nu va renunța la funcție.
„Pentru mine, politica nu a însemnat niciodată nimic. În activitatea mea nici nu m-au ajutat, nici nu m-au încurcat să devin procuror general, de aceea eu las în afara atenției orice declarație politică”, a declarat Harunjen, din fotoliul de procuror general.
Eduard Harunjen a fost propus la funcția de procuror general de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor la 7 decembrie 2016.
La o zi după ce a fost anunțat câștigător în concursul pentru ocuparea postului de șef al Procuraturii Generale, Eduard Harunjen a fost învestit în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti, în mai puțin de 24 de ore, fapt ce a trezit nemulțumirea societății civile.
De la declararea independenței Republicii Moldova, Procuratura Generală a avut 11 procurori generali cu mandat deplin. Majoritatea dintre ei nu s-au menținut în funcții pentru mult timp, iar activitatea lor a fost marcată de multe animozități privind implicarea factorului politic și lipsa de independență, dar și protejarea anumitor interese economice. Cel mai longeviv procuror general a fost primul numit în funcție. Dumitru Postovan a exercitat funcția timp de 8 ani.
!
Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.
Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
