După ce Curtea Supremă de Justiție a respins cererea fostului procuror anticorupție, Roman Statnîi, privind recuzarea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, ca fiind neîntemeiată, Statnîi vine cu o reacție. Potrivit dânsului ”încheierea instanței de judecată din 06.07.2020 este una ilegală și neîntemeiată, emisă în scopul de a respinge, indiferent din ce motive, cererea de recuzarea formulată”.
Unul din motivele potrivit cărora CSJ a respins cererea fostului procuror anticorupție, Roman Statnîi, de a-l recuza pe procurorul general este că: Procurorul General poate fi recuzat dacă participă sau conduce personal urmărirea penală.
Portalul SafeNews.md a luat legătura cu fostul procuror anticorupție, pentru a comenta motivarea acestei decizii.
”Alegațiile instanței contravin jurisprudenţei Curţii Europene, art.7 § 1 din Convenţia Europeană, care inter alia prevede şi principiul potrivit căruia legea nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie.
O astfel de interpretare ar conduce la încălcarea principiului interzicerii interpretării extensive a legii. Or, interpretarea strictă a legii procesual penale este un corolar direct al principiului legalităţii penale, a cărui valoare juridică este recunoscută atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.
Urmând logica instanței Procurorul General ar putea fi recuzat doar în cazul în care acesta personal ar conduce și/sau ar exercita urmărirea penală ceea ce în principiu este imposibil, astfel norma care oferă posibilitate persoanei de a recuza procurorul General ar fi inaplicabilă.
Reținând acest temei instanța a omis că aprecieze că contribuția Procurorului General în această cauză penală s-a manifestat prin pornirea urmăririi penale, formarea grupului de urmărire penală, examinarea cererilor de recuzare a procurorilor din grupurile formate, controlul legalității acțiunilor procurorilor din grupurile de urmărire penală prin prisma art.299 CPP. Constatările instanței contravin prevederilor art.52 și 531 alin.(2) și (3) din CPP, a declarat Statnîi.
Un alt motiv prin care este argumentată respingerea cererei de recuzare, este faptul că aceasta nu ar fi susținută de dovezi care ar reda rolul și statutul procesual al Procurorului General, sau ar reflecta în special acțiunile întreprinse de Procurorul General în cadrul procesului penal vizat.
În mijloacele media cazul a fost intens mediatizat, fiind aduse în atenția publicului afirmațiile Procurorului General pe marginea acestei cauze penale.
Astfel, pretinsele probe lipsă invocate de instanță, în cazul în care se dorea, puteau fi examinate de către instanță din surse libere disponibile.
Mai mult, la examinarea cererii de recuzare instanța, acționând în conformitate cu prevederile art.35 din CPP, urma să dispună ascultarea părţilor şi persoanei a cărei recuzare se cere. Ceea ce ar genera acumularea de informații necesare pertinente pentru examinarea cererii de recuzare ceea ce nu a fost făcut.
Concomitent, dacă i se solicita opinia persoanei a cărei recuzare se cere și/sau opinia părților, instanței urma să i se prezinte cauza penală, pentru a constata implicarea Procurorului General în aceasta.
Mai mult, solicitantul a indicat în cererea de recuzare expres că urmărirea penală a fost pornită de Procuror General cu încălcarea normelor legale.
Astfel, constată că instanța a reținut acest temei, urmărind scopul respingerii arbitrare a cererii subsemnatului, a menționat fostul procuror anticorupție.
Un al 3-lea motiv invocat de instanță este faptul că: autorul cererii de recuzare nu a indicat căror norme de drept procesual penal, contravin acțiunile Procurorului General Alexandr Stoianoglo.
Alegațiile instanței sunt neîntemeiate ori în textul cererii a făcută trimitere la încălcarea de către Alexandr Stoinaoglo a art.6 alin.(2) CEDO care indică că „orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată pînă de vinovăția sa va fi legal stabilită”(cauza Minelli v.Switzerland din 25.03.1983§37) această prezumție „impune inter alia că la exercitarea atribuțiilor lor,funcționarii instanțelor de judecată nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acuzatul a comis infracțiunea de care a fost acuzat, sarcina probațiunii îi aparține procurorului și orice dubiu trebuie interpretat în favoarea acuzatului” (cauza Holomiov v. RM din 07.11.2006 §99) De asemenea prezumția nevinovăției se referă atât la judecători cît și la toți ceilalți funcționari publici..”susține Statnîi.
Mai mult, Statnîi declară că:
În textul cererii de recuzare am făcut trimitere concret la încălcările admise în cadrul urmăririi penale, ceea ce generează obligațiunea Procurorului General în calitate de procuror ierarhic să acționeze în conformitate cu art.52 și 531 alin.(2) și (3) din CPP, ceea ce nu a fost făcut și ce generează încălcarea drepturilor și libertăților subsemnatului.
Fostul acuzator de stat susține că este martor al unor încălcări ale drepturilor și libertăților sale fundamentale și că se va adresa Curții Europene.
Consider încheierea instanței de judecată din 06.07.2020 una ilegală și neîntemeiată, emisă în scopul de a respinge, indiferent din ce motive, cererea de recuzarea formulată. Altfel instanța urma să constate și ca rezultat că confirme poziția autorului cererii de recuzare, despre încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale subsemnatului.
În continuare, urmăresc curmarea, prin metode legale, a încălcării drepturilor și libertăților mele fundamentale, orientându-mă inclusiv spre acționarea statului Republica Moldova, Curții Europene constatarea încălcărilor și pentru restabilirea drepturilor neglijate.
Partalul SafeNews.md a intrat și în posesia cererei de recuzare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo.
Cerere de Recuzare by SAFE on Scribd
SafeNews.md amintește că Curtea Supremă de Justiție a respins cererea fostului procuror Anticorupție, Roman Statnîi, privind recuzarea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, ca fiind neîntemeiată.
Roman Statnîi este învinuit că ar fi fabricat o cauză penală pe numele fostului director al fabricii de conserve Natur Bravo din Cupcini, Evgheni Kheyman, care e învinuit și condamnat pentru escrocherie. Plângerea care a stat la baza deschiderii dosarului a fost depusă de soția lui Evgheni Kheyman, care pretinde că Statnîi l-ar fi deposedat de bunuri pe soțul ei, iar acesta este dat în urmărire generală după ce a fot condamnat la patru ani cu executare de către Curtea de Apel Chișinău.
Sergiu Moraru, avocatul lui Statnîi, susțune că acuzatorii au formulat cele cinci capete de acuzare în baza celor declarate de soția lui Evgheni Kheyman, care spune că auzit acuzațiile de la soțul ei.
„Nu a fost audiată partea vătămată, nu au fost audiați martori, nu au fost prezentate probe. Timp de două luni în privința clientului meu au fost efectuate măsuri speciale de investigație, i-au fost interceptate telefoanele, dar nu i s-a confirmat vinovăția”, a declarat Sergiu Moraru.
Evgheni Kheyman este cetățean al Federației Ruse și se declară membru al Consiliului economic de pe lângă președintele Republicii Moldova. În plângerea depusă anul trecut la Procuratura Generală, acesta susține că procurorul Statnîi i-ar fi fabricat, în 2018, dosarul penal la comanda lui Vladimir Plahotniuc și a ex-procurorului general, Eduard Harunjen.
Roman Statnîi și-a dat demisia în februarie 2020, la sugestia procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Ultimul dosar de rezonanță aflat în gestiunea lui Roman Statnîi a fost cel intentat pentru îmbogățire ilicită fostului vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
