Pe data de 3 noiembrie, moldovenii vor merge din nou la vot pentru a-şi alege preşedintele. România cu strânsele sale relaţii istorice şi culturale cu R. Moldova este interesată ca mica republică supusă presiunilor de la Moscova să se menţină pe drumul său european.
Corespondentul DW.com, Cristian Gherasim a stat de vorbă cu europarlamentari români despre alegerile din Republica Moldova, iar aceștia cred că o administraţie influenţată de Rusia în R. Moldova ar avea repercursiuni majore asupra politicii interne, dar și asupra relaţiilor internaţionale cu consecinţe atât pentru România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană.
Eugen Tomac, născut în Republica Moldova şi europarlamentar din partea grupului Renew, a spus că o eventuală Preşedinţie prorusă la Chişinău ar duce la blocarea reformelor în R. Moldova şi o alunecare spre controlul autoritar al instituţiilor statului.
„Ar însemna îngreunarea şi chiar blocarea finanţării UE pentru Republica Moldova, ar însemna o Republică Moldova a cărei credibilitate s-ar deprecia imediat. Un preşedinte prorus nu poate fi credibil în relaţia cu instituţiile internaţionale. Ar însemna o răcire a relaţiilor cu România, cu UE, cu Statele Unite. Am vedea o reluare a mandatului lui Dodon. În timpul mandatului lui Dodon, preşedintele moldovean nu a fost primit la Bucureşti, nu s-a întâlnit cu niciun lider proeuropean, pentru că toţi ştiau că prin el vorbeşte Putin. Votul din 3 noiembrie este crucial. El poate ajuta sau îngropa Republica Moldova”, a spus Tomac.
Siegfried Mureşan, europarlamentar din partea Grupului Popularilor Europeni, a menţionat că „Rusia vrea să tragă Moldova și cetățenii săi către est, să fie dependenți de Moscova și ținuți în sărăcie.”
„Prin mobilizări fără precedent, Rusia a avut ca obiectiv mituirea și influențarea a 300.000 de votanți din Republica Moldova, adică 20% din cei prezenți la vot. Imaginați-va că Rusia ar încerca să distribuie mită electorală pentru 8 milioane de oameni în Germania sau pentru 2 milioane de oameni în România. Este fără precedent. Discutăm aici de o încercare a Rusiei de a împiedica drumul european al Republicii Moldova. Moldova a realizat, în ultimii ani, reforme fără precedent privind modernizarea justiției, lupta anticorupție și întărirea statului de drept. Rusia rămâne periculoasă, am văzut acest lucru duminică. Tocmai de aceea, UE trebuie să accelereze sprijinul pentru Moldova în materie de securitate”, a declarat Mureșan.
Rareş Bogdan, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European şi europarlamentar din partea Partidul Popularilor Europeni, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro în fonduri alocate pentru contracararea răspândirii știrilor false în Moldova.
„Ne uităm acum la Georgia şi vedem cât de autoritar a devenit aparatul de stat acolo. Opoziţia proeuropeană este aproape neutralizată de către partidul prorus aflat la guvernare. Orice creştere a influenţei Rusiei în Republica Moldova va însemna limitarea democraţiei, a statului de drept, a reformelor şi un val masiv de dezinformare și propagandă rusească, toate menite a ţine Moldova pe orbita Moscovei. De aceea votul din 3 noiembrie este crucial pentru păstrarea aspiraţiilor europene a fraţilor noştri de peste Prut. Cum istoria recentă ne arată, influenţa rusă, odată revenită în Moldova, va fi greu de îndepărtat”, a spus Rareş Bogdan.
Fostul ministru român al Apărării Vasile Dîncu, europarlamentar din partea Grupului Partidului Socialiştilor Europeni, avertizează asupra unor pericole majore pentru Chișinău.
Maia Sandu trebuie sprijinita cât se poate, pentru că dacă pierde, totul se duce de râpă, iar Moldova redevine o enclavă sovietică, a spus Dîncu.
Cristian Terheş, eurodeputat român din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a spus că odată ce Rusia capată din nou controlul asupra administraţiei din Moldova, s-a încheiat cu orice progres democratic şi al statului de drept.
„Revenirea mecanismelor de control asupra statului moldovean, mecanisme sponsorizate de Moscova. Revenirea diverşilor oligarhi în poziţii de forţă nu înseamnă doar un pericol pentru Moldova, care în acest scenariu ar vedea probabil din nou delapidări ale instituţiilor sale financiare, dar şi pentru securitatea Europei şi influenţa Uniunii Europene în regiune. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să dea semnale clare, puternice de susţinere a Republicii Moldova”, a declarat oficialul.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
