Trăiesc în tăcere, însă vor să fie auziţi, chiar dacă vorbesc într-un limbaj puţin diferit de ceilalţi. Copiii cu deficienţe de auz se lovesc zilnic de discriminare. După ce în ţară au fost închise mai multe şcoli speciale pentru hipoacuzici, elevii care nu aud au fost plasaţi în şcoli de cultură generală, pe care ulterior mulţi dintre ei au abandonat-o, pe motiv că nu sunt înţeleşi. Calitatea studiilor a avut de suferit şi din cauză că în aceste instituţii cadrele didactice nu cunosc limbajul mimico-gestual, susţin reprezentanţii Asociaţiei Surzilor din Moldova. Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) nu a oferit deocamdată un răspuns, relatează Moldova 1.
Continuarea studiilor într-o şcoală generală a fost o adevărată provocare şi pentru copiii cu deficienţe de auz ai soţilor Ţurcan din satul Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă.
Ambele copile au studiat la şcoala-internat din satul Hîrbovăţ, Călăraşi.
Acolo au învăţat să scrie, să calculeze şi au însuşit limbajul mimico-gestual care este vital pentru ele.
Cea mai mare îşi continuă studiile la o instituţie profesională, iar cea mică este în clasa a şasea.
După închiderea şcolii internat a fost repartizată într-o clasă obişnuită din gimnaziul natal.
La început, eleva a avut tentative de a abandona studiile, pe motiv că nu este înţeleasă, povesteşte mama sa.
Totuşi, a avut noroc de colegi şi profesori, care au depus efort să o ajute să se integreze.
Atunci când vrea să spună ceva, adolescenta recurge la bileţele.
„În instituţiile unde învaţă ei ar trebui să fie specialişti calificaţi, psihopedagogi, traducători în limbajul mimico-gestual, logoped.
Prezenţa lor ar influenţa viitorul acestor copii, care vor putea să înţeleagă materia predată, iar în viitor ar putea să susţină BAC-ul şi, ulterior, universitatea.
În prezent, acest lucru nu este asigurat”, a declarat Ruslan Lopatiuc, preşedintele Asociaţiei Surzilor din Moldova.
Abandonul şcolar a devenit o problemă gravă în rândul copiilor cu dizabilitate de auz.
Pentru că nu sunt înţeleşi sau nu percep ce li se comunică la şcolile generale unde au fost repartizaţi, cei mai mulţi dintre ei aleg să se izoleze.
Reprezentanţii Asociaţiei Surzilor trag un semnal de alarmă: în aceste condiţii stagnează dezvoltarea copiilor.
„În opinia noastră, este nevoie să fie mobilizate de urgenţă toate resursele, pentru ca acolo unde învaţă copii cu deficienţe de auz să fie organizate seminare cu pedagogii, ca ei să înveţe limbajul mimico-gestual.
Dacă acest lucru nu este posibil, atunci este mai potrivit să fie deschise şcolile specializate de tip internat, pentru că acolo erau specialişti cu experienţă”, afirmă preşedintele Asociaţiei Surzilor.
Moldova 1 a transmis o solicitare oficială către Serviciul de presă al MECC pentru a afla soluţiile propuse de specialişti pentru asigurarea dreptului la educaţie al copiilor cu deficienţe de auz, însă deocamdată nu a primit răspuns.
În iulie anul trecut, un grup de părinţi ai copiilor cu deficienţe de auz au manifestat în faţa Guvernului şi au cerut autorităţilor să nu închidă şcolile speciale de la Cahul şi Hârbovăţ.
Atunci, reprezentanţii MECC au promis că pentru copiii din şcolile speciale va fi aplicată o asistenţă educaţională individualizată.
În prezent, în ţara noastră este o singură şcoală specială pentru copii cu deficienţe de auz.
În această instituţie din Chişinău elevii învaţă nouă clase.
În capitală mai este şi o şcoală profesională, nr.11, unde aceşti copii pot să-şi continue studiile.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
