Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că în anul 2020 Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 206,3 miliarde lei, în prețuri curente (de piață), în scădere în termeni reali cu 7,0% față de anul 2019. Aceste date rezultate din suprapunerea simultană a două șocuri asupra economiei – impactul COVID-19 și seceta – reprezintă cel mai mare declin al economiei moldovenești din ultimii 25 de ani, transmite SafeNews.md cu referire la mold-street.com.
Recesiunea din anul 2020 a fost mai severă atât față de criza din anul 1998, marcată de prăbușirea economiei Federației Ruse, cât și față de scăderea din anul 2009, marcată de criza financiară internațională.
Agricultura contează pentru mai puțin 10% din economie
Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 87,0% la formarea PIB, a contribuit la scăderea PIB cu 6,0% în anul 2020 față de anul 2019, volumul VAB fiind în descreștere cu 6,9%. La scăderea PIB au contribuit următoarele activități economice:
– Agricultura, care a contribuit cu peste 1/3 la scăderea PIB (2,7%) cu o pondere de 9,5% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 26,4%. În urma impactului secetei, al doilea an consecutiv cota agriculturii în structura economiei este mai mică de 10 la sută;
– Comerțul, transport și depozitare, HoReCa au contribuit cu -2,1% la scăderea PIB, cu o pondere de 20,7% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 9,6%. Aceste 3 sectoare au absorbit cel mai mult șocul pandemiei, având în vedere că de departe cele mai afectate sectoare sunt cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației;
– Industria a contribuit cu -0,6% la scăderea PIB, cu o pondere de 14,0% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 4,3%. Una din noutățile structurale ale economiei moldovenești în criza din anul 2020 este prezența mult mai însemnată a unor activități industriale care sunt parte a unor lanțuri valorice internaționale (Automotive și Industria Textilă), activitățile date fiind printre cele mai afectate în contextul scăderii cererii de pe piețele externe.
De asemenea, rezultatul negativ din industrie se explică și prin impactul secetei, care a îngustat și scumpit materia primă pentru industria alimentară și a băuturilor;
– Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 13,0% la formarea PIB, au contribuit la scăderea PIB cu -1,0%, volumul lor reducându-se cu 7,3%.
Construcțiile și activitățile financiare au redus din proporțiile declinului
Activitățile economice care au avut contribuții pozitive asupra indicelui volumului fizic al PIB și au atenuat din descreșterea economică au fost construcțiile (au contribuit cu +0,3% la modificarea PIB), cu o pondere de 9,3% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 3,7%, cât și activitățile financiare și asigurările (au contribuit cu +0,2% la modificarea PIB) cu o pondere de 3,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 5,7%.
Evoluția pozitivă din sectorul de construcții se explică prin continuarea trendului ascendent în sectorul construcțiilor rezidențiale, dar și al investițiilor publice în creștere în infrastructura drumurilor.
Scăderea veniturilor și incertitudinea veniturilor viitoare au diminuat consumul
Analiza componentelor cererii agregate relevă că consumul privat, care constituie 81,2% din economie, a consemnat o reducere în termeni reali de 7% față de anul precedent, condiționată de diminuarea veniturilor la o parte din populație, dar și de un comportament mai prudent al populației în condiții de siguranță mai mică asupra veniturilor viitoare. În consecință, consumul privat a avut o contribuție de 82% la scăderea economică de anul trecut.
Formarea brută de capital fix, indicator ce sintetizează nivelul investițiilor efectuare în economie s-a redus cu 2,1%, contribuind cu -0,5% la modificarea PIB, în timp ce Exportul net a contribuit ușor la atenuarea căderii economice cu o contribuție pozitivă la formarea PIB de 0,1%, însă și aici reducerea deficitului balanței comerciale a avut loc prin ajustarea în sens negativ atât a importurilor (-8,9%), cât și a exporturilor (-15,5%), acest fenomen fiind notabil în Republica Moldova și în anii de criză anteriori.
Evoluția pe trimestre din anul 2020 arată că cea mai abruptă scădere a PIB-ului a avut loc în trimestrul 2, care coincide și cu cea mai mare parte a lockdown-ului de anul trecut, economia comprimându-se cu 14 la sută față de aceeași perioadă din 2019. Totodată, în trimestrul 4 se atestă o scădere de 3,3%, care se datorează aproape exclusiv impactului secetei. Datele relevă că dacă excludem agricultura, celelalte sectoare au generat în trimestru 4 o creștere de 1,1%, ceea ce denotă o revenire a consumului pe fondul relaxării restricțiilor legate de pandemie din această perioadă.
2021 – avans economic cu multe incertitudini
Cât privește prognozele pentru anul curent, din cele mai recente expuneri acestea variază de la 4,5% anticipate de GET Moldova până la 5,6% pronosticate de către economiștii de la Centrul Analitic Expert-Grup. Totuși, toate prognozele rămân cu un grad înalt de incertitudine având în vedere criza pandemică și cea politică, care încă sunt la turații maxime în Republica Moldova.
Un eventual lockdown, în dependență de formă și perioadă, poate de asemenea să influențeze notabil evoluția economiei. Pe de altă parte, odată cu revenirea puternică anticipată din agricultură după secetă, dar și pornind de la baza de comparație joasă de anul trecut, ar putea să apară premizele pentru a menține economia pe o albie pozitivă, chiar dacă aceasta va fi în termeni reali sub nivelul din anul 2019.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
