Cine sunt cei care au votat împotriva rezoluției PE pro-Moldova

Parlamentul European a adoptat la 9 octombrie o rezoluție în care își exprimă sprijinul deplin pentru R. Moldova și parcursul ei european înaintea alegerilor prezidențiale și referendumului de la 20 octombrie.

Pentru rezoluția care condamnă fără drept de apel efortul Rusiei de a destabiliza Moldova au votat 558 de europarlamentari, ceva mai mult de o sută s-au abținut, iar 53 au votat împotrivă. Dintre cei care au spus „nu”, cei mai mulți sunt din tabăra de extremă-dreapta a legislativului UE, scrie Europalibera.org.

„Sar în ochi” câteva nume:

• Petr Bystron. Politicianul german anti-imigrație din partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află în centrul unui scandal legat de serverul de propagandă rusă Voice of Europe, care a avut sediul la Praga, înainte să fie interzis de R. Cehă. Serviciile de informații din Cehia spun că Bystron (întâmplător, originar din Cehia) venea la Praga ca să ia bani pentru interviurile date portavocii Kremlinului, în care promova punctele de vedere ale Moscovei, mai ales în ce privește războiul din Ucraina;
• Milan Uhrík este un politician populist din Slovacia care, ca și colegul lui german Bystron, s-a numărat printre colaboratorii serverului rusesc interzis Voice of Europe. În timpul pandemiei de COVID-19 a fost unul dintre adversarii feroce ai vaccinării, acuzând oamenii de știință că mint. Uhrík, care și-a început cariera într-un partid neofascist slovac, este de asemenea un înfocat propagandist anti-UE, răspândind cel mai recent pe rețele, potrivit radioului public din Cehia, zvonul că UE se transformă într-un stat federal în care vor fi interziși termenii „bărbat” și „femeie”;
• Hans Neuhoff. Colegul de partid AfD al germanului Petr Bystron este un cunoscut promotor al intereselor Rusiei în „vecinătatea apropiată” și homofob. Cu o zi înainte să voteze împotriva rezoluției pentru Moldova, el a apărat legile pe model rusesc adoptate de Georgia (a agenților străini și împotriva „propagandei gay”), spunând printre altele că aceia care vor să pedepsească Georgia fac „apologia infertilității” – trimitere la o narativă desuetă că populația Europei scade pentru că au drepturi persoanele LGBT+;
• Stanislaw Tyszka. Europarlamentarul polonez din partidul de extremă dreapta Konfederacja (Confederația) a fost criticat de presa liberală din țara lui pentru că în această vară s-a alăturat împreună cu alți doi colegi de partid noii grupări de extremă-dreapta din Parlamentul European, dominată de formațiunea germană AfD. Pentru unii polonezi, alianța este cu atât mai bizară, cu cât Konfederacja are în general un discurs radical antigerman, pentru „consum intern”, și total antirusesc – spre deosebire de germanii din AfD. Konfederacja a stârnit condamnări internaționale când un deputat al ei din Seim a stins cu extinctorul menora amplasată cu ocazia sărbătorii evreiești a luminilor, Hanukah, anul trecut;
• Kateřina Konečná s-a lansat în politică în partidul comunist nereformat din Cehia și Moravia (KSCM). După ce comuniștii cehi au „căzut” din parlament, Konečná, care era europarlamentar din 2014, și-a înființat o nouă mișcare populistă numit „Ajunge!” (care îi cuprinde și pe comuniști), cu care a ajuns în Parlamentul European în urma alegerilor din iunie 2024. Konečná nu a condamnat invazia rusă din Ucraina, spunând pe această temă doar că își dorește pace, cu orice preț. În martie 2024 a vorbit la Prima CNN TV despre „transparența” alegerilor din Rusia, la care Vladimir Putin a câștigat un nou mandat prezidențial.

Amintim că pe 9 octombrie, Parlamentul European a adoptat rezoluția care vizează reziliența Republicii Moldova înainte de desfășurarea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie 2024.

„Parlamentul European cere creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în procesul de aderare la UE și în combaterea riscurilor de securitate. Tocmai am votat, cu largă majoritate, rezoluția Parlamentului European privind situația din Republica Moldova. Rezultatul votului: 508 voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 104 abțineri”, a declarat Siegfried Mureșan.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută rezoluția, menționând că aceasta subliniază angajamentul ferm al Uniunii Europene de a sprijini Republica Moldova pe calea sa europeană.

! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.