În România, foștii președinți primesc pe viață indemnizații, vile, servicii de pază și protecție, mașină cu șoferi și cabinet de lucru. Și în alte țări europene, foștii șefi de stat au beneficii, pornind de la rente lunare, până la mașină cu șofer. Însă există și state în care aceste avantaje sunt limitate în timp și sunt mult mai puține decât în România. De asemenea, sunt țări în care se discută despre eliminarea lor.
Legea în vigoare (Legea 406/2001) prevede că foștii președinți ai României beneficiază pe durata vieții de următoarele drepturi:
- Folosința gratuită a unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru cabinetul de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință;
- Indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu. În anul fiscal 2023, președintele a avut un venit net de circa 15.000 lei (aproximativ 3.000 euro). În România, indemnizația poate fi cumulată cu pensia.
- Paza și protecție, precum și folosință gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază (SPP)
- Folosința gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuințe, cu destinația de reședință, în suprafață de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparații capitale la imobilul atribuit cu destinația de reședință.
- Efectuarea, la cerere, a unui control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Vila de protocol
Legea prevede că locuința de protocol pentru fostul șef de stat nu poate fi reședința pe care a avut-o ca președinte în funcție.
În februarie 2024, jurnaliștii de la Recorder au scris că pentru Klaus Iohannis se pregătea o vilă de protocol de pe bulevardul Aviatorilor, fiind făcute lucrări evaluate de jurnaliști de șapte milioane de euro. Recorder a scris atunci că este vorba despre o vilă de 475 de metri pătrați, cu un teren de 1.110 de metri pătrați, o clădire de birouri de 1.265 mp, un garaj de 43 mp și cabina portarului, de 23 mp. În urma investigației de presă, în noiembrie 2024 Guvernul Ciolacu a desecretizat cheltuielile pentru „Palatul Împăratului”, susținând că s-au ridicat la aproximativ 3 milioane euro. Guvernul nu a comunicat însă și numele viitorului locatar.
La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că Iohannis nu va mai primi vila din Aviatorilor, urmând să-i fie repartizată altă locuință de protocol de la Regia Autonomă a „Administrării Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), posibil Vila Lac 2. G4Media a scris că vila se află în cartierul Primăverii, tot o zonă exclusivistă a Capitalei, iar proprietate este și mai mare decât cea din Aviatorilor, cu o clădire de 2.000 de metri pătrați și un teren de 37.230 de metri pătrați.
HotNews a solicitat RA-APPS să ne comunice ce vilă de protocol îi va fi repartizată lui Klaus Iohannis, iar când ne vor fi furnizate aceste informații le vom publica.
În ce situații își poate pierde privilegiile fostul președinte al României
Foștii președinți își pot pierde drepturile dacă sunt dovediți lucrători ai Securității sau colaboratori.
În această situație s-a aflat fostul președinte Traian Băsescu. În 2022, acesta și-a pierdut privilegiile pe viață după ce a fost declarat de către Curtea Supremă colaborator al fostei Securități.
Drepturile pot fi pierdute și în cazul săvârșirii unei infracțiuni, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate. Potrivit legii, nu beneficiază de privilegii persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului în urma săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau în urma demiterii din funcție prin referendum.
Membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosință numai pe durata vieții titularului, fiind obligați apoi să elibereze locuința în termen de 60 de zile.
Spania: Foștii premieri primesc indemnizații pe viață
În Spania, foștii premieri pot primi un salariu pe viață, conform Statutului foștilor șefi ai Guvernului, aprobat de guvernul lui Felipez Gonzalez. În 1983, Felipe González a creat Statutul foștilor președinți, care acordă anumite privilegii și sprijin financiar pentru acoperirea unor cheltuieli.
Inițial, aceste beneficii durau patru ani și constau într-o sumă fixă de aproximativ 15.000 de euro pentru toată această perioadă. În 1992, González a reformat statutul, făcând alocația pe viață și legând cuantumul acesteia de bugetul național. Ultima modificare a fost în iulie 2008.
Pe lângă un salariu pe viață, foștii premieri din Spania au și alte privilegii, precum posibilitatea de a avea doi angajați, un birou, o mașină cu șofer, personal de pază și abonamente gratuite pe toate mijloacele de transport terestru, maritim și aerian ale statului.
În plus, în călătoriile lor în afara țării foștii premieri se vor putea bucura de sprijinul serviciilor reprezentanței diplomatice spaniole.
Fostul premier José Luis Rodríguez Zapatero a primit o indemnizație pe viață de 74.580 de euro pe an, între 2012 și 2018, și de 55.935 de euro în 2019.
Franța: Privilegiile foștilor președinți, un subiect fierbinte
Privilegiile foștilor președinți și premieri sunt, în prezent, un subiect fierbinte în Franța. Senatul a adoptat un amendament la Bugetul Național 2025 care permite eliminarea majorității acestor avantaje. Cu toate acestea, o săptămână mai târziu, comisia însărcinată cu revizuirea bugetului a respins acest amendament, iar actualul șef al Guvernului s-a opus personal măsurii. Eliminarea acestor privilegii ar fi însemnat economisirea a 2,8 milioane de euro.
Având în vedere multiplele moțiuni de cenzură adoptate de Parlament și dizolvările ulterioare ale Guvernului, trei noi beneficiari ai acestor avantaje s-au alăturat în ultimul an în rândul foștilor premieri. Nathalie Goulet, senatorul centrist care a inițiat măsura eliminării acestor cheltuieli, a anunțat că va readuce în discuție acest subiect la discutarea bugetului de anul viitor.
Avantajele la care au dreptul foștii președinți sunt împărțite în trei categorii: avantaje materiale, măsuri de securitate și venituri sau pensii. Acestea din urmă sunt reglementate de o lege care datează din 1955. Pensia pentru un fost președinte este fixată la nivelul salariului brut al unui consilier de stat, care în 2022 a ajuns la 5.496 euro.
De asemenea, foștii președinți au dreptul de a intra în Consiliul Constituțional, dacă doresc, pentru tot restul vieții. În acest caz, pot primi un salariu net de 13.500 euro pe lună. Fostul președinte François Hollande a ales să nu-și exercite acest drept. De asemenea, Emmanuel Macron a anunțat că nici el nu se va alătura Consiliului. Ultimul fost președinte care s-a aflat în acest consiliu a fost Valéry Giscard-D’Estaing, până la moartea sa în 2020. Nicolas Sarkozy s-a alăturat Consiliului Constituțional la sfârșitul mandatului său, în mai 2012. Însă, a demisionat după ce i-au fost invalidate cheltuielile din campania prezidențială.
Până în 2017, foștii președinți aveau la dispoziție un cabinet cu 13 persoane, un birou, un apartament mobilat, două menajere, doi paznici și o mașină oficială cu șofer. În 2017, cabinetul a fost redus la șapte persoane, iar cei doi paznici la unul, începând din al cincilea an de la încheierea ultimului mandat, toate celelalte avantaje rămânând în vigoare.
Lituania: Pensie de stat, transport și securitate
Titlul de președinte al Lituaniei se păstrează pe viață de către cel care l-a deținut, potrivit legislației în vigoare. Acesta primește o pensie de stat. Foștii președinți beneficiază de personal de serviciu și mijloace de transport gratuite.
De asemenea, beneficiază de pază și protecție din partea Serviciului de securitate al conducerii Republicii Lituania. Numărul persoanelor care se află la dispoziția foștilor președinți se aprobă de către de Guvernul Republicii Lituania, la propunerea președintelui Republicii.
Nu există privilegii suplimentare pentru foștii miniștri, prim-miniștri și președinți ai parlamentului.
Cehia: Controverse legate de fostul președinte
În Republica Cehă, privilegiile foștilor șefi de stat sunt reglementate de o singură lege specifică, așa că ar putea fi modificate sau retrase prin modificarea acestui act normativ. Foștii președinți au dreptul la o pensie prezidențială lunară plătită pe viață. Această pensie constă într-o rentă (salariu) și partea destinată cheltuielilor administrative. În plus, poate primi și o pensie normală pentru limită de vârstă.
De asemenea, beneficiază de pază și de o mașină cu șofer.
În ultimii ani au avut loc discuții legate de aceste privilegii, fiind luată în calcul eliminarea acestora pentru ultimul președinte, Miloš Zeman, al cărui mandat s-a finalizat în martie 2023. Zeman avea un profil puternic pro-rus înainte de invazia Ucrainei. Acesta este perceput de o parte a societății ca trădător. Până acum, privilegiile acestuia nu au fost eliminate.
De asemenea, s-a pus problema nivelului pensiei pe viață a fostului președinte. În prezent, aceasta este echivalentul a 2.000 de euro salariu lunar. Alți 2.000 de euro sunt pentru cheltuieli administrative și de reprezentare. În Cehia, 2.000 de euro este salariul unui manager al unui supermarket mai mare. Cu toate acestea, din cauza controverselor din jurul lui Miloš Zeman, pensia a rămas până la urmă la suma inițială.
În mod informal, ambii foști șefi de stat din Cehia care sunt încă în viață și activi, Miloš Zeman și Václav Kalus, sunt înconjurați de un cerc de milionari și miliardari. Având interese de afaceri și putere, le plătesc foștilor președinți birouri, apartamente și turnee pentru „prelegeri”, conform Denik Referendum.
Italia: Membri pe viață ai Senatului
În Italia, foștii președinți ai republicii devin automat membri pe viață ai Senatului. Toți membrii pe viață ai Senatului au un birou în Palazzo Giustiniani, un palat din centrul Romei, lângă Senat. În plus, primesc o indemnizație lunară, plus alte beneficii, în conformitate cu reglementările pentru ceilalți membri ai Senatului.
Foștii președinți se bucură de o mașină cu șofer și pot călători gratuit cu transportul public, așa cum fac toți parlamentarii.
Foștilor președinți li se oferă și un personal finanțat din bani publici.
Austria: 75% din salariu, timp de jumătate de an
Legea salariilor federale din Austria prevede că președinții federali, membrii guvernului federal (inclusiv cancelarul) și membrii parlamentului au dreptul la plata continuă a 75% din salariul lor lunar timp de șase luni după părăsirea funcției.
Totuși, acest lucru nu se aplică dacă aceștia preiau o altă funcție politică, la care au dreptul, ocupă un loc de muncă diferit plătit sau au dreptul la pensie.
Aceasta a fost o temă publică în mai 2019, când purtătorul de cuvânt al fostului cancelar Sebastian Kurz a declarat că acesta va renunța la eventuala remunerație. Însă Kurz nu putea beneficia de aceste sume, deoarece avea dreptul la un mandat în parlament. Faptul că nu și-a exercitat acest mandat nu a schimbat faptul că nu avea dreptul la continuarea remunerației.
Până acum, foștii președinți federali nu au avut dreptul la continuarea remunerației, deoarece toți aveau deja dreptul la pensie. Acesta va fi și cazul actualului președinte Alexander Van der Bellen.
Dreptul nu este automat, ci trebuie solicitat la Serviciul Consiliului Ministerial din Cancelarie.
Bulgaria: 60% din salariu și spațiu pentru activități publice
În Bulgaria, foștii președinți au privilegii care sunt reglementate de o lege specială adoptată în 2003. Foștii șefi ai statului au un salariu lunar pe viață de 60% din cel de bază al președintelui în funcție. Salariul președintelui nu este o sumă specifică fixă, ci este legat de salariul deputaților. Președintele bulgar primește două salarii de deputat pe lună ca salariu de bază.
Nici salariile reprezentanților poporului nu sunt fixe, ci se recalculează o dată la trei luni. Legea prevede că deputații primesc un salariu egal cu de trei ori salariul mediu din sectorul public. Astfel, în prezent salariul de bază al deputaților este de peste 3.500 de euro, iar al președintelui este de 7.000 de euro.
Foștii președinți primesc, în prezent, 4.200 de euro pe lună. Această sumă este înainte de impozite și contribuții la asigurările sociale. În general, salariul unui fost președinte este mai mare deoarece cuantumul de bază include indemnizația de vechime în muncă.
Un fost președinte poate solicita și primi gratuit, pe o perioadă nedeterminată, o proprietate de stat de până la 200 mp, pe care o poate folosi pentru desfășurarea activităților publice. Dacă decide să desfășoare astfel de activități, va avea dreptul la o subvenție anuală de 15.000 de euro de la stat. De asemenea, are dreptul la o subvenție unică de până la 10.000 de euro pentru achiziționarea de echipamente de birou.
Statul plătește și salariul unui asistent. Acesta nu trebuie să depășească 30% din salariul de stat pe viață al fostului președinte.
Timp de un an de la expirarea mandatului, foștii președinți au dreptul la securitatea personală și transport asigurat de Serviciul de Securitate Națională. După aceste 12 luni, aceștia pot folosi doar mijloacele de transport, dar nu și agenții de securitate.
Legea prevede retragerea tuturor privilegiilor în cazul în care un fost președinte ajunge la închisoare. Până acum, nu a existat un astfel de caz în Bulgaria.
Privilegiile sunt, de asemenea, suspendate temporar dacă un fost președinte este reales în funcție, devine vicepreședinte, membru al parlamentului, judecător constituțional, judecător, procuror, anchetator sau este angajat undeva.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
