Centrul comercial Gemeni, unul dintre cele mai cunoscute centre comerciale din Republica Moldova, este din nou în atenţia opiniei publice. De această dată, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o decizie în favoarea unui grup minoritar de acţionari, iar statul a fost pus în situaţia să despăgubească respectivul grup. Dar pentru a înţelege esenţa situaţiei create, e nevoie de revenit puţin în trecut, pentru a explica cum a apărut problema.
Centrul comercial Gemeni: scurt istoric
Complexul imobiliar cu destinaţie comercială, cunoscut astăzi drept Centrul Comercial Gemeni, se află chiar în inima municipiului Chişinău. Prima clădire a complexului a fost edificată în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, după proiectul unui renumit arhitect, celelalte două clădiri fiind adăugate pe parcursul anilor ’60 ai secolului trecut. Până în anul 1983, principalul magazin universal al Moldovei se afla anume în această locaţie.
După ce, în anul 1983, a fost deschis Centrul Comercial Unic, clădirea Gemeni s-a transformat, pentru mai mulţi ani, în principalul magazin de mărfuri pentru copii Lumea Copiilor. La întreprindere activau sute de angajaţi şi ea se număra printre principalele întreprinderi de comerţ cu amănuntul din republică.
În anii ’90, în urma privatizării în masă contra bonuri patrimoniale, întreprinderea Lumea Copiilor s-a transformat în societatea pe acţiuni Gemeni cu circa 500 de acţionari (majoritatea – chiriaşi şi membri ai colectivului de muncă).
Astăzi, la aproape 30 de ani de la independenţa ţării, în anul 2020, societatea pe acţiuni Gemeni continuă să aibă circa 480 de acţionari persoane fizice, acţionarul majoritar fiind compania Consens Imobil Invest SRL, care în anul 2019 şi-a schimbat proprietarul.
Războaiele acţionarilor din anii 2000
Multitudinea de acţionari a cauzat lupte intense între diferite grupări de acţionari în primii ani de trecere a colectivului Gemeni de la colectivism la capitalism. Astfel, în anii 2002-2003, un grup minoritar, format din 4 persoane fizice şi o firmă offshore, care a concentrat circa 40% din acţiunile societăţii pe acţiuni Gemeni, negăsind un consens cu majoritatea acţionarilor, a iniţiat procese de judecată pentru a lichida societatea pe acţiuni Gemeni şi a prelua imobilele principalului centru comercial privat din ţară. Mai mult ca atât, acest grup a reuşit, prin judecată, să lichideze societatea pe acţiuni Gemeni şi să înregistreze la cadastru, la 12.09.2003, titlul de proprietate asupra unei porţiuni de imobil în mărime de 72% din toate suprafeţele comerciale ale centrului comercial.
Alţi peste 500 de acţionari ai societăţii pe acţiuni nu au înregistrat la cadastru nici un drept propriu asupra imobilului societăţii lichidate, în timp ce averea lor s-a redus de la 100% până la 28% din toate suprafeţele comerciale ale centrului comercial. Nefiind de acord cu toate aceste transformări unilaterale, iniţiate de grupul minoritar menţionat, pe parcursul anilor 2003-2007, grupul majoritar de acţionari a luptat pentru păstrarea integrităţii imobilului şi a întreprinderii. În anii 2005-2007, instanţele de judecată de toate nivelurile au conchis că lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni a fost o greşeală juridică şi au dispus restabilirea înregistrării acesteia, cu revenirea tuturor imobilelor în componenţa societăţii pe acţiuni Gemeni.
Adresarea la CEDO
În anul 2006, Grupul minoritar, care efectiv deţinea 33,22% din acţiunile societăţii pe acţiuni Gemeni, s-a plâns la CEDO, solicitând despăgubiri statului pentru că au fost lipsiţi de o porţiune în mărime de 72% din totalul suprafeţelor comerciale ale centrului comercial.
În 2011, CEDO a apreciat că decizia autorităţilor naţionale de a anula hotărârea judecătorească irevocabilă, în temeiul căreia grupul minoritar a obţinut porţiunea menţionată, a încălcat drepturile Grupului minoritar, garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Conform Codului de procedură civilă a Republicii Moldova, statul și grupul minoritar au avut 6 luni de la această decizie pentru a cere revizuirea soluţiilor judiciare anterioare, însă nici una din părţi nu s-a folosit de acest drept şi el a decăzut în anul 2012, la 6 luni de la apariţie.
Tocmai în februarie 2020, la 14 ani de la cererea iniţială depusă de Grupul minoritar, CEDO a emis o hotărâre în privinţa întinderii prejudiciilor plătibile de RM petiţionarului.
Detalii pe care CEDO nu le cunoaşte
Din analiza hotărârilor CEDO, este clar că instanţa nu cunoştea un şir de detalii ale acestui dosar:
Reclamanţii nu fac parte din colectivul de muncă sau de chiriaşi al centrului comercial Gemeni, care a participat la privatizarea societăţii pe acţiuni. Ei au dobândit acţiunile în Gemeni S.A., începând cu anul 1998, de la un fond de investiţii, în urma unor tranzacţii de schimb de acţiuni, despre care Comisia Naţională a Pieţei Financiare a scris:
„Tranzacţiile de schimb cu persoane fizice (…), în majoritatea cazurilor au fost orientate spre scoaterea din portofoliul fondului a acţiunilor lichide, emise de SA „Gemenii” şi altele în condiţii avantajoase de preţ în favoarea persoanelor de încredere şi procurarea acţiunilor de lichiditate joasă, emise de alte societăţi pe acţiuni”.(Sursa: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=79983&lang=ro.
La 15 martie 2002, anume Grupul minoritar a iniţiat lichidarea Gemeni S.A., care era o întreprindere profitabilă. Lichidarea a fost iniţiată nu în cadrul adunării generale a acţionarilor, unde iniţiatorii ar fi fost în minoritate, dar prin intermediul instanţei de judecată, invocându-se nişte temeiuri juridice pur formale.
De notat că Grupul minoritar a controlat lucrările Comisiei de lichidare a Gemeni S.A., formate din 4 persoane, unii membri ai Grupului minoritar fiind membri ai acesteia. Iar unul din membrii Grupului minoritar a fost chiar preşedinte al Comisiei de lichidare a Gemeni S.A.
Anume Grupul minoritar a controlat divizarea şi distribuţia suprafeţelor comerciale ale centrului comercial în proces de lichidare, ca în final, la 12.09.2003, să-şi înregistreze la cadastru dreptul de proprietate asupra a 72% din toate suprafeţele comerciale ale Gemeni SA, neînregistrând nici o altă porţiune de imobil pe numele nici unuia din cei circa 500 de acţionari ai Gemeni S.A.
Odată ce, după anularea lichidării Gemeni S.A. şi restabilirea integrităţii centrului comercial, membrii Grupului minoritar şi-au restabilit dreptul lor de proprietate asupra unui pachet de acţiuni de 33,22% în capitalul societăţii pe acţiuni Gemeni S.A., de rând cu toţi ceilalţi circa 500 de acţionari ai Gemeni S.A., nu este clar de ce Grupul minoritar a mai pretins la careva despăgubiri suplimentare.
Ce sume a pretins Grupul minoritar de la RM prin intermediul CEDO
Petiţionarul a solicitat ca CEDO să oblige Republica Moldova să le plătească din bugetul ţării o sumă de 20,6 milioane Euro, inclusiv:
– despăgubiri pentru valoarea Porţiunii dezlipite a clădirii centrului comercial în mărime de 5,1 milioane Euro;
– venit ratat în sumă de 15,5 milioane Euro.
Ce anume a spus CEDO în februarie 2020
CEDO a apreciat pretenţiile Grupului minoritar drept exagerate, nedocumentate şi nedovedite în modul corespunzător.
Totuşi, fiind constatată, în anul 2011, încălcarea Convenţiei, CEDO a stabilit în februarie 2020 şi mărimea despăgubirilor pentru această încălcare în felul următor:
„45. Curtea observă că Porţiunea dezlipită de Grupul minoritar la 20 iulie 2005, atunci când hotărârea definitivă pronunţată în favoarea lor a fost anulată, este clar identificabilă. În principiu, aceasta este proprietatea care ar trebui returnată Grupului minoritar, cu condiţia că această proprietate este liberă de datorii sau de alte limitări ale dreptului de proprietate, după cum ar fi grevarea cu drept de ipotecă (a se vedea paragraful 26)”. Paragraful 26 al Hotărârii CEDO constată că întreg imobilul este gajat în folosul unei băncii comerciale.
„46. În cazul în care restituirea proprietății menționate în paragraful precedent este imposibilă, Guvernul trebuie să plătească Grupului minoritar valoarea de piață a proprietăţii, în mărime de 2.12 milioane Euro”.
„58. Având în vedere materialele dosarului și pronunţându-se în echitate, Curtea acordă Grupului minoritar, în comun, 1.5 milioane Euro pentru venitul ratat”.
Despre securitatea raporturilor juridice
Logica CEDO în acest dosar s-a bazat pe principiul securităţii raporturilor juridice. Anume datorită aceluiaşi principiu al securităţii raporturilor juridice, CEDO a stabilit că porţiunea de clădire menţionată mai sus ar trebui returnată Grupului minoritar, cu condiţia că această proprietate este liberă de datorii sau de alte limitări ale dreptului de proprietate. Or, returnarea proprietăţii grevate de datorii şi limitări va afecta securitatea altor raporturi juridice, iar repararea unui drept a unei persoane nu se poate realiza prin încălcarea unui alt drept al altei persoane.
Declaraţiile Ministerului Justiţiei şi ale Ministrului Justiţiei
La data de 21 februarie 2020, Ministerul Justiţiei a emis un comunicat, în care se menţiona: „Ministerul Justiției a adresat o sesizare Procuraturii Generale privind cauza Ojog și alții v. Republica Moldova. Este de menționat, că hotărârea pe fond a fost pronunțată de CtEDO la data de 13.12.2011. Într-un mod inexplicabil, agentul guvernamental nu a depus la acea vreme cerere de revizuire împotriva actelor judecătorești”. (Sursa: http://justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=4782).
La data de 5 martie 2020, Ministrul Justiţiei a făcut următoarea declaraţie:
„Noi pregătim cereri de revizuire împotriva acelor decizii ilegale, care au fost pronunţate în anul 2005, pentru a revizui acele acte judecătoreşti şi pentru a reveni la poziţia iniţială, fiindcă, conform hotărârii Curţii Europene, noi avem obligaţia fie de a întoarce banii, fie de a întoarce bunul. În situaţia în care se vor revizui şi vom aduce părţile la poziţie iniţială, situaţia respectivă, probabil, sistemul de stat nici nu va fi obligat să achite sumele date, deoarece e vorba despre o intervenţie abuzivă a sistemului judecătoresc în anul 2005 în nişte relaţii private. Referitor la faptul că de nu ştiu câte ori a fost cumpărat-răscumpărat acest bun, există principiul că nulitatea actului juridic principal duce la nulitatea actului juridic accesoriu”.„De ce încă în decembrie 2011 nu a fost depusă revizuire şi cine se face responsabil pentru că nu a fost depusă revizuire încă după hotărârea din 2011?”. (Sursa: Emisiunea Politica cu Natalia Morari din 5 martie 2020).
Despre acţiunile statului în raport cu noul proprietar
Din textul Hotărârii CEDO din 18 februarie 2020 (p.35), reiese clar că, în faţa Înaltei Curţi, statul Republica Moldova a declarat că nu dispunea de mijloace procedurale pentru a asigura restituirea părții clădirilor respective. Astăzi, însă, acţiunile deja întreprinse de statul Republica Moldova la adresa noului proprietar denotă o clară tentativă de expropriere.
Conform Art. 46 al Constituţiei Republicii Moldova: dreptul la proprietate privată este garantat. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
Conform prevederilor CEDO, securitatea juridică presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă soluţionare a cauzei. Atribuţia de revizuire, care aparţine instanţelor judecătoreşti ierarhic superioare, trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Prin cererea de revizuire depusă, la 18 martie 2020, de statul Republica Moldova, prin intermediul Agentului guvernamental, în esenţă, statul Republica Moldova a întreprins următoarele acţiuni la adresa noului proprietar şi a tuturor acţionarilor Gemeni S.A.:
– Statul Republica Moldova cere lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni;
– Statul Republica Moldova cere separarea unei porţiuni a centrului comercial Gemeni în mărime de circa 72% din suprafaţa comercială totală şi transmiterea acesteia unui grup de 4 persoane fizice, actuali acţionari minoritari ai Gemeni S.A.
– Statul Republica Moldova, prin solicitarea lichidării, cere deposedarea celorlalţi 480 de acţionari ai societăţii pe acţiuni Gemeni de acţiunile lor.
Noul proprietar susţine însă că se va opune unei asemenea ilegalități, îşi va apăra drepturile prin toate mijloace legale disponibile, inclusiv prin adresarea la CEDO, şi va cere de la statul Republica Moldova prejudicii, care preliminar deja au fost evaluate la suma de 100 milioane Euro.
Ce prevede Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător
Noul proprietar este protejat de prevederile legislaţiei în vigoare privind protecţia investiţiilor. Astfel, Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător stabileşte:
Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare
(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decât în următoarele condiţii:
a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu este discriminatorie;
b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat.
Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului
(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispoziţii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autorităţii publice vinovate.
(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului autohton în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorului străin – în monedă naţională şi/sau în valută străină.
Ce trebuie să facă statul în situaţia dată?
În lumina celor menţionate mai sus, pentru a evita un pericol financiar mult mai mare, soluţia legală pe care statul o are la dispoziţie este să retragă cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental la 18 martie 2020. În caz contrar, conflictul legat de SA Gemeni va degenera într-o nouă fază şi va avea de suferit imaginea Republicii Moldova din punctul de vedere al siguranţei investiţiilor şi protecţiei drepturilor investitorilor. În plus, va urma un nou proces la CEDO, iar riscul ca Moldova să piardă 100 mil. Euro va fi unul cât se poate de real.
Notă: La realizarea acestui material au fost folosite inclusiv date cu care au operat sau operează cei implicaţi în respectivul dosar.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
