În anul 2020 Banca Națională a Moldovei (BNM) a obținut un profit net de circa 1,49 miliarde lei, din care 814 milioane de lei au fost disponibile pentru distribuire, arată Situațiile financiare individuale ale BNM și Raportul auditorului independent.
Comparativ cu anul 2019, profitul net a crescut mai mult de 2,5 ori, iar la profit disponibil pentru distribuire creșterea este cu 86%. Datele BNM arată că acestea este al treilea profit anual ca mărime, obținut de instituție în ultimii 15 ani, transmite SafeNews.md cu referire la mold-street.com.
Peste 400 milioane lei din profitul BNM merg în bugetul de stat
Creșterea profitului Băncii Naționale are efecte pozitive și pentru bugetul țării.
Astfel, ca rezultat al aplicării prevederilor Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, 50% din profitul disponibil pentru a fi distribuit sau circa 407 milioane lei urmează a fi transferat în bugetul de stat.
„Considerând că nivelul capitalului la 31 decembrie 2020, până la distribuire, constituie 4,51% din totalul obligațiunilor monetare, 50% din profitul disponibil pentru distribuirea a fost alocat pentru majorarea capitalului autorizat, până la atingerea nivelului de 1/3 din capitalul statutar, și a fondului general de rezervă, atingând nivelul de 2/3 din capitalul statutar, iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire urmează a fi transferat la bugetul de stat”, se arată în raportul BNM.
Conform mecanismului de alocare a profitului „în cazul în care mărimea capitalului statutar al Băncii la finele anului financiar, înainte de distribuirea rezultatului financiar aferent anului curent, constituie de la 4% până la 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut la art.19 alin.(3), iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi transferate bugetului de stat”.
Totodată, Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei prevede că dacă mărimea capitalului statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale băncii, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.
Pe de altă parte, potrivit acestei legi, „dacă mărimea capitalului statutar constituie mai puţin de 4% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituţiei”.
BNM are active de 84,6 miliarde
Situațiile financiare individuale ale BNM și Raportul auditorului independent mai arată că, la finele anului 2020, autoritatea bancară avea active de 84,6 miliarde de lei, în creştere cu 12,4 miliarde lei faţă de 2019.
Cea mai mare cotă din active sunt valori mobiliare investiționale, evaluate la 32,9 miliarde lei, urmate de numerar și plasamente pe termen scurt – de 32,1 miliarde lei şi de valorile mobiliare emise de Guvernul Republicii Moldova – 15,04 miliarde lei.
Aproximativ patru miliarde lei sunt activele în organizații financiare internaționale, în timp ce valoarea aurului monetar de abia se ridică la 77 milioane lei.
Pe de altă parte, instituţia avea la finele anului 2020 obligaţiuni de 79,1 miliarde lei, din care peste 41% – sub formă de moneda națională în circulație. De altfel, valoarea monedei naţionale în circulaţie a crescut în 2020 cu circa 28%.
Raportul relevă că BNM avea la finele anului 2020 un capital statutar de 3,22 miliarde lei.
În opinia auditorilui independent (KPMG, care are contractat să facă audit la BNM până în 2024), „situațiile financiare individuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare neconsolidate a Băncii la data de 31 decembrie 2020, precum și a performanței sale financiare neconsolidate și a fluxurilor sale de mijloace bănești neconsolidate pentru perioada de gestiune încheiată la această dată, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară”.
Riscuri şi incertitudini politice
Pe de altă parte, în raportul conducerii, printre numeroasele riscuri şi incertitudini, sunt menţionate şi cele politice, accentul fiind pus pe tentativele de anulare a legii din 2016, prin care cele circa 14 miliarde de lei, alocate în 2014 şi 2015 din rezevele BNM, în baza garanţiei Guvernului pentru salvarea celor trei bănci, au devenit datorie de stat care urmează a fi rambursată în decurs de 25 de ani.
O iniţiativă de acest fel a fost adoptată pe 16 decembrie 2020, prin votul deputaților socialiști și ai platformei Pentru Moldova (Partidul Şor şi foşti democraţi).
Octavian Armaşu, guvernatorul BNM, a declarat atunci că anularea „legii miliardului” poate avea efecte grave asupra stabilității sistemului financiar-bancar și credibilității țării.
Totodată, Rodgers Chawani, Reprezentantul Permanent al FMI în țara noastră, a susţinut că implementarea acestei legi „amenință serios stabilitatea macroeconomică și financiară a Republicii Moldova”.
Pe 18 martie 2021, în urma unei sesizări depuse de foştii deputaţi democraţi Andrian Candu şi Vladimir Cebotari, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională „Legea nr.230/2020 pentru abrogarea Legii nr.235/2016 privind obligațiile de stat în vederea executării către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanții de stat, hotărârea fiind definitivă și neputând fi supusă niciunei căi de atac”.
Pe 30 martie 2021, în Parlament, un grup de deputaţi socialişti au înregistrat însă repetat un proiect de lege privind abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanții de stat nr.80 din 17 noiembrie 2014 și 101 din 1 aprilie 2015, care coincide în esență cu Legea declarată neconstituțională la 18 martie 2021.
Pe 23 aprilie 2021, proiectul de lege a fost adoptat, dar nu a fost promulgat, fiind restituit de către preşedinta Maia Sandu pentru reexaminare Parlamentului Republicii Moldova la 12 mai 2021.
Pe 17 iunie 2021, fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor (PSRM) a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind controlul constituționalității Legii privind obligațiile de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr.101 din 1 aprilie 2015.
Sesizarea nu a fost examinată de către Curtea Constituțională până la publicarea rapoartelor financiare ale BNM.
„Având în vedere inițiativele enumerate, cu condiția intrării în vigoare a unor noi legi sau a deciziei cu efect de anulare a obligațiunilor de stat, există incertitudini că, în viitor, drepturile Băncii asupra fluxurilor de numerar din obligațiunile de stat ar putea fi anulate și aceste evenimente vor fi reflectate în evaluarea obligațiunilor de stat și a rezultatelor financiare la acea dată, la care va intra în vigoare o nouă lege sau decizie cu astfel de efect”, se menţionează în raportul conducerii BNM.
De notat că, în toamna anului 2016, mai mulți economiști și experți susțineau că decizia Guvernului Filip de preluare a acestei datorii de circa 14 miliarde lei este un act de injustiție socială și afirmau că există cel puțin trei soluții de alternativă.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
