Grădinița „Licurici” din orașul Ungheni ar fi ajuns astăzi una dintre cele mai moderne și bine amenajate instituții preșcolare din țară, dacă banii oferiți în anul 2014 de Uniunea Europeană ar fi fost folosiți conform destinației. Pentru că banii au început să dispară cu miile chiar la începutul implementării proiectului, Delegația Uniunii Europene a oprit finanțarea. După cinci ani, banii așa și nu au fost restituiți și nimeni nu a fost tras la răspundere.
Început promițător
În anii 2011-2012, cațiva experți autohtoni au elaborat mai multe proiecte cu impact asupra mediului și de imbunătăţire a condiţiilor de trai ale cetăţenilor, pentru a fi prezentate finanţatorilor internaţionali. Una dintre regulile pentru a obține finanțarea era ca o organizație neguvernamentală să gestioneze banii destinați proiectelor, ca o garanție a gestionării eficiente a fondurilor și excluderii riscurilor de delapidare. De această situație a profitat Asociaţia pentru Studii Sociale Aplicate „Asstreia”, o organizație neguvernamentală, care a folosit proiectele respective pentru atragerea fondurilor europene.
UE a acceptat finanțarea a trei proiecte promovate de Asstreia – CRING, Cross border Inventory of degraded lands, CBC RUR Waste, în raionul Criuleni, și proiectul REEPB în orașul Ungheni. Primul proiect a avut ca obiectiv de bază crearea unui cadru favorabil pentru îmbunătăţirea instrumentelor de combatere a eroziunii solurilor și degradării terenurilor, cel de-al doilea – gestionarea deșeurilor menajere în localitățile rurale, iar proiectul din Ungheni se referea la reparația și dotarea geotermală a unei grădinițe.
La finele anului 2013, în biroul primarului orașului Ungheni au intrat un bărbat și o femeie. Erau soții Iurie și Svetlana Chesari, directorul executiv și președintele organizației Asstreia. „Mi-au spus că avem o echipă bună și că sunt finanțări din partea Uniunii Europene. Atât că trebuie de identificat o grădiniță care să aibă nevoie de renovare totală și noi să-i ajutăm să identifice această grădiniță”, își amintește Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni.
În 2014, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a semnat cu primarul de la Ungheni un contract privind implementarea proiectului numit „Energii renovabile și eficiența energetică pentru clădirile publice” (REEPB). Proiectul prevedea construcția unor geotermale pentru aprovizionarea cu energie termică a celei mai mari grădinițe din Ungheni.
Potrivit contractului, care a fost semnat și de Iurie Chesari în calitate de coordonator, mărimea grantului din partea UE era de 859.693 de euro, ceea ce constituia 71,56% din costurile totale ale proiectului. Odată cu construcția geotermalelor, urmau să fie efectuate și lucrările de reparație capitală a grădiniței „Licurici”, dotarea acesteia cu mobilier modern și amenajarea în curte a unui parc fotovoltaic.
Banii încep să dispară din prima tranșă
La 9 martie 2015, UE a transferat pe contul Asstreia prima tranșă, de 430 de mii de euro, pentru finanțarea proiectului REEPB. Atunci a fost dat startul lucrărilor de proiectare pentru renovarea grădiniței și construcția geotermalelor. Sub gardul instituției au fost forate fântâni înguste și adânci pentru preluarea probelor. Până în timpul de față, sub gard s-au păstrat două adâncituri mici, acoperite de vegetație, singura amintire rămasă de la grandiosul proiect care nu a avut șanse de a fi realizat.
Chiar în luna martie, când a fost livrată prima tranșă, apar suspiciuni privind dispariția banilor. Despre acest lucru a fost informat managerul de proiecte din cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Alexandr Darras, desemnat de Pirkka Tapiola responsabil pentru proiectul REEPB.
Ulterior, în lunile mai-iunie 2015, unii angajați au observat că de pe contul destinat proiectului REEPB, gestionat de Asstreia, au dispărut 160 de mii de euro.
La începutul lunii iulie 2015, la terasa restaurantului „Butoiaș” din Chișinău a avut loc o întâlnire secretă la care au participat Alexandr Darras, Igor Țurcan, coordonatorul proiectului din partea Primăriei Ungheni, primarul Alexandru Ambros, Veaceslav Botnari, angajat în cadrul proiectului de la Criuleni și Sergiu Ceauș, pe atunci angajat al Cancelariei de Stat. Despre această întâlnire s-a aflat ulterior de la Igor Țurcan. Atunci s-a pus în discuție posibilitatea reluării proiectului CBC RUR Waste din Criuleni, la care banii donații de UE la fel erau gestionați de Asstreia, iar Primăria Ungheni să inițieze procedura de înlăturare a organizației neguvernamentale conduse de soții Chesari de la gestionarea finanțelor pentru proiectul REEPB.
În octombrie 2015, coordonatorul proiectului din partea Primăriei Ungheni a informat și Oficiul european anti-fraudă (OLAF) despre potențialele sustrageri ale fondurilor europene.
„Evaporarea” banilor
Înțelegerea din iulie a căzut însă în scurt timp, întrucât pe soții Chesari cineva i-a informat despre tot ce s-a discutat.
ONG Asstreia a efectuat mai multe angajări, unele absolut inexplicabile, salariile generoase fiind achitate din fondurile europene. Totodată, au fost încheiate mai multe contracte de prestare a serviciilor cu firme asociate soților Chesari. Potrivit unei investigații a Serviciului pentru Combaterea și prevenirea spălării banilor din cadrul CNA, sustragerea banilor a fost realizată prin intermediul câtorva firme controlate de familia Chesari – Fundația „Solidaritate și progres”, Întreprinderea „Est1TV”, Societatea pe acțiuni Aiper și firma Meteo TV.
Ulterior, o parte din banii de pe conturile firmelor respective a fost transferată pe conturile Rompetrol-Moldova, banii fiind ridicați în numerar de la stațiile peco ale companiei. Constatarea aparține Procuraturii Anticorupție.
Fundația „Solidaritate și Progres” a fost fondată în septembrie 2013, în scopul „promovării inovaţiei pentru dezvoltarea societăţii Republicii Moldova”. Inițial, președinte al fundației a fost Svetlana Chesari. La 16 decembrie, 2013, președinte la „Solidaritate și Progres” este numită Aurica Revenco, atunci prezentatoare la Jurnal TV. Ea este soția lui Andrei Revenco, fratele Svetlanei Chesari. La 19 februarie 2016 funcția respectivă a fost preluată de Sergiu Ceauș.
Întreprinderea Est1TV SRL a fost înregistrată la 1 septembrie 2014. Pe parcursul celor peste trei ani de activitate, Vladimir Canschi și Andrian Untilă au trecut documentar firma de la unul la altul. La fel, a fost schimbată de mai multe ori adresa juridică a întreprinderii. Andrian Untilă este un apropiat al familiei Revenco.
Societatea pe acțiuni Aiper a fost fondată la 4 aprilie 2012 de către Consiliul Raional Criuleni, cu o cotă de 40%, și SA Sielv-Solarus, cu o cotă de 60%. Sielv-Solarus a fost fondată la 12 martie 2012, iar majoritatea acțiunilor le deține Iurie Chesari. Într-un CV, Iurie Chesari confirmă că a deținut funcții de conducere la întreprinderile respective.
Spre sfârșitul lunii noiembrie a anului 2016, apar primele semnale privind dispariția celor 430 de mii de euro. În ianuarie 2017, Asstreia a încetat achitarea tuturor cheltuielilor prevăzute de proiect, inclusiv onorariile experților și serviciile de proiectare tehnică.
Reprezentanții UE la Chișinău au solicitat explicații și au suspendat proiectul.
După ce este constatată dispariția banilor, Delegația UE în Republica Moldova, Primăria orașului Ungheni și coordonatorul proiectului, Igor Țurcan, au solicitat explicații de la familia Chesari, dar spun că așa și nu le-au primit.
Ultima șansă
La 27 martie 2017, Pirkka Tapiola a dispus suspendarea proiectului și a oricăror lucrări care se efectau.
Două zile mai târziu, Iurie Chesari i-a scris lui Pirkka Tapiola că regretă și nu înțelege de ce a fost suspendat proiectul. Directorul Asstreia a declarat că dorește să ducă proiectul până la capăt.
Lui Iurie Chesari i-a răspuns Aneil Singh, angajat al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, informându-l că lipsa banilor destinați proiectului de la Ungheni este investigată de OLAF. Totodată, lui Chesari i s-a comunicat că i se oferă o perioadă de trei luni ca să facă ordine în finanțele destinate proiectului și să ofere explicații, după care Delegația Uniunii Europene va decide dacă va relua finanțarea.
Astfel, Asstreia urma să prezinte dovada bancară că banii sunt în cont și nu au fost fraudați.
Organizația pare să nu se fi folosit de ultima șansă oferită de europeni. La 15 septembrie 2017, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a informat oficial conducerea ONG-ului Asstreiea că reziliază definitiv contractul de finanțare a proiectului REEPB. În scrisoarea semnată de Aneil Singh se face referință la un raport al OLAF care arată că este vorba de fraudă, iar Delegația Uniunii Europene își rezervă drepturile de a întreprinde toate măsurile legale pentru restituirea banilor, inclusiv aplicarea penalităților financiare pentru întârziere.
Investigațiile europenilor
Delegația UE la Chișinău a comandat un audit financiar la ONG Asstreia unei companii specializate din Marea Britanie. Auditorii englezi au solicitat informații și documente de la organizația Asstreia despre cum au fost cheltuiți cei 430 de mii de euro oferiți de UE pentru renovarea grădiniței din Ungheni, dar au fost ignorați. Experții au venit special la Chișinău ca să se întâlnească cu soții Chesari și chiar au reușit să stabilească o întâlnire, în mai 2017, cu Iurie Chesari, dar acesta nu s-a prezentat la locul și ora stabilită și nici nu a mai răspuns la apelurile englezilor. Toate aceste detalii au fost fixate în Raportul de audit remis Delegației UE în Republica Moldova.
În Raport se mai arată că auditorii au ajuns la concluzia că organizația Asstreia și conducătorii ei se fac vinovați de delapidarea celor 430 de mii de euro și trebuie să restituie banii. Soții Chesari au fost informați despre conținutul Raportului auditorilor britanici în iunie 2019, printr-o scrisoare recomandată.
Investigațiile moldovenilor
La 20 aprilie 2017, Procuratura Anticorupţie a pornit un dosar penal în baza articolului 191 din Codul Penal pentru delapidarea averii străine. Potrivit unei note informative de uz intern a Procuraturii Anticorupție, dosarul a fost pornit „pe faptul acţiunilor ilegale ale conducătorilor asociaţiei obşteşti Asociaţia pentru Studii Sociale Aplicate ASSTREIA, care, pe parcursul anilor de gestiune 2015-2016, au însuşit mijloace financiare în sumă de 230.000 de euro din Proiectul Renewables and Energy Efficiency for Public Buildings (REEPB), finanţat de către Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău, fapt prin care au fost cauzate prejudicii în proporţii deosebit de mari”.
În document se mai arată că, „Chesari Svetlana şi Chesari Iurie, activând în funcţia de preşedinte şi respectiv director executiv al AO ASSA ASSTREIA, având rolul de aplicant/implementator al Proiectului REEPB în cadrul Acordului de Grant privind proiectul „Energie Renovabilă şi Eficienţă Energetică pentru Clădirile Publice”, finanţat în cadrul programului Uniunii Europene, şi având obligaţia contractuală de a gestiona mijloacele băneşti conform bugetului aprobat de Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău în numele Primăriei oraşului Ungheni, contrar acestor prevederi, folosind situaţia de serviciu, au însuşit mijloace financiare în sumă de 230.000 de euro, fapt prin care au cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari”.
În același timp, Procuratura Anticorupție a mai pornit un dosar penal în care soții Chesari erau suspectați de delapidarea fondurilor europene destinate amenajării unei gropi pentru deșeuri în raionul Criuleni.
Dosarul s-a aflat inițial în gestiunea procurorului Mihail Ivanov. Acesta a solicitat mandate de arestare pe numele Svetlanei Chesari și al lui Iurie Chesari. Dacă Svetlana Chesari a stat câteva luni în arest preventiv și arest la domiciliu, Iurie Chesari a reușit să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, la începutul anului 2019, a revenit defenitiv în țară. Între timp, dosarul a fost dat în gestiunea altui procuror, Alexandru Morcov. „Am fost făcut responsabil pentru un alt domeniu și dosarul a fost retras de la mine. Nu știu care este acum soarta dosarului”, ne-a declarat Mihail Ivanov.
Alexandru Morcov a refuzat să ne ofere informații. Puțină lumină a făcut Sergiu Gavajuc, actualul șef interimar al Procuraturii Anticorupție, care ne-a spus, în octombrie 2020, că dosarul delapidării fondurilor europene pentru renovarea grădiniței din Ungheni se află și acum în faza de urmărire penală. Potrivit lui Gavajuc, în acest caz a mai fost intentat un dosar penal pe numele coordonatorului proiectului, Igor Țurcan, și al unui alt responsabil, Veaceslav Botnari. Aceștia sunt suspectați de delapidarea a 57 de mii de euro.
Ce declară persoanele vizate
Igor Țurcan s-a arătat indignat de modul cum gestionează Procuratura Anticorupție dosarul fraudei de la Ungheni. El susține că au fost operate rețineri doar în cazul delapidării fondurilor în proiectul de la Criuleni, unde la fel, a fost coordonator din partea administrației locale. Cât privește proiectul de la Ungheni, aici aproape că nu s-a întreprins nimic, consideră Țurcan. El spune că dosarul pe numele său a fost pornit în august 2020 „cu scopul de a fi redus la tăcere”. „Eu am fost primul care a atenționat Delegația Uniunii Europene și OLAF-ul despre delapidarea fondurilor, am prezentat documente și am făcut denunțuri la CNA. Fosta conducere a raionului Criuleni m-a angajat în calitate de recuperator. Am fost în România ca să recuperez unele documente distruse de soții Chesari. Acolo am fost bătut crunt de complicii lor. În Ucraina am dat de urma a 57 de mii de euro, am recuperat acești bani și i-am depozitat pe un cont deschis pe numele meu. Nu am luat niciun euro din acești bani. Am cerut doar să mi se achite comisionul promis pentru munca depusă. Dar conducerea raionului s-a schimbat și vicepreședinte Oleg Ogor mi-a zis că nu-mi va achita nimic și a depus la CNA o plângere pe numele meu”, ne-a explicat Țurcan.
Acfrogdrtrrgnd5yrnezozfuhcz… by SafeNews
Igor Țurcan a mai spus că deține informații că familia Chesari ar fi mituit factori de decizie din CNA și Procuratura Anticorupție pentru a-și rezolva dosarele: „Nu vi se pare suspect că la trei ani și jumătate de la intentare dosarul se mai află în faza de urmărire penală? Iar în cazul meu, timp de două luni s-a înaintat și calitatea de bănuit și cea de învinuit și vor să mă bage la închisoare pentru 13 ani. Este evident că e vorba de o răfuială. Doar presa mai poate face lumină aici”.
Igor Țurcan este convins că banii au fost sustrași de soții Chesari și folosiți în construcția a două imobile de lux.
Veaceslav Botnari este singurul condamnat, la amendă penală, în dosarele delapidării fondurilor europene în proiectul de la Criuleni. El ne-a declarat că nu a avut nicio calitate în proiectul REEPB și că a fost doar contabil în proiectul CBC RUR Waste de la Criuleni. „Mi-au fabricat încă un dosar, la fel ca și pe cel în care am fost condamnat, pentru ca să poată proteja familia Chesari”, ne-a declarat bărbatul.
Pentru că nu am reușit să facem rost de telefoanele de contact ale Svetlanei și ale lui Iurie Chesari, am încercat să-i găsim la domiciliul lor, pentru a le oferi dreptul la replică. Svetlana Chesari a fost agresivă cu echipa (fapt fixat de camera video), a înjurat și a acuzat jurnaliștii că ar fi plătiți de procurori, de Igor Țurcan și de fosta conducere a raionului Criuleni ca să facă investigația jurnalistică.
Iurie Chesari, deși s-a arătat și el indignat de vizita jurnaliștilor, a răspuns la unele întrebări. El susține că dosarul i-a fost fabricat, că Delegația UE nu are pretenții la el și la soția sa și că la Asstreia nu a fost efectuat un audit care să confirme pretinsa fraudă. „Proiectul a fost suspendat din cauza acțiunilor unor factori de decizie din raionul Criuleni. Ei au comis frauda și din cauza lor au fost suspendate proiectele europene. După ce se va clarifica totul, noi vom continua proiectele”, ne-a dat asigurări Iurie Chesari.
Grădinița din Ungheni, doar cu reparații cosmetice
Grădinița „Licurici” este una dintre cele mai mari din orașul Ungheni, cu o capacitate de 370 de locuri și cu 56 de angajați. Angela Sârghi, directoarea grădiniței, ne-a comunicat că în ultimii ani administrația publică locală a alocat mai multe milioane pentru lucrări de reparație, dar și pentru amenajarea teritoriului. Nu au ajuns însă fonduri și pentru reparația capitală.
Experții care au evaluat anterior clădirea susțin că aceasta trebuie renovată urgent, că există pierderi mari de energie, iar cheltuielile pentru agentul termic sunt de trei ori mai mari decât în clădirile obișnuite.
Alexandru Ambros ne-a declarat că bugetul local a pierdut foarte mult și continuă să aibă chieltuieli mari pentru încălzire, problemă care ar fi fost rezolvată dacă fondurile europene ar fi fost cheltuite conform destinației. „Este regretabil, e o pierdere pentru locuitorii orașului, dar și mai mult pentru copii”, a punctat primarul de Ungheni.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
„prezumție„ – da… de aceia și avem ce avem. la pușcărie toți….
Ghesari ai furat sau nu? vei spune că ancheta va stabili. posibil. Dar din cauza ta și a astfel de tipi ca tine Moldova suferă social-economic. Dar va veni și ziua cînd ve-ți răspunde. Nu exclud că și primarul din Ungheni „și-a băgat botișorul în treuca europeană„ Cei de la Criuleni – este clar…