În următorii patru ani, deficitul bugetului public național va fi mai mare de 2,5% din PIB, depăşind astfel regula bugetar-fiscală prevăzută în art.15 alin.(1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
Astfel, Ministerul Finanţelor estimează, în proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM 2025-2027), o reducere treptată a nivelului deficitului bugetar pentru următorii trei ani, evoluţie ce ar fi conformă criteriilor de performanță structurală stabilite în cadrul Programului susținut de Fondul Monetar Internațional, precum și în baza concluziilor comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Republica Moldova (Programul de reforme economice pentru anii 2024-2026), scenariul pe termen mediu, scrie Mold-street.com.
Derogare de la regula bugetar-fiscală de 2,5% din PIB
Astfel, soldul bugetar negativ al bugetului public național pe termen mediu se estimează să descrească de la 4,6% din PIB în 2024, la 3,8% – în 2025 până la 3,1% – în 2027.
„În acest context, la estimarea soldului bugetului public național (deficit) pentru anii 2025-2027 a fost utilizată clauza de derogare de la regula bugetar-fiscală conform prevederilor art.15 alin.(1) al Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care admite depășirea nivelului limită al deficitului de la regula bugetar-fiscală în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe”, explică Ministerul Finanţelor.
Potrivit Ministerului, punerea în aplicare a clauzei de derogare va permite Guvernului să finanțeze proiecte de investiții capitale, cu condiția că aceste proiecte să fie finanțate din surse externe.
Totuși, pentru anul 2025, regula bugetar-fiscală stabilită de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care admite depășirea nivelului limită al deficitului, care limitează deficitul BPN (fără granturi) la 2,5% din PIB, este depășită cu 0,4 puncte procentuale, „procesul de revenire la un trend descendent fiind unul mai îndelungat”.
Autoritățile menționează că în următorii ani de prognoză, 2026-2027, nivelul deficitului prognozat, fără granturi, se încadrează în regula generală și nu depășește nivelul admis al deficitului cu derogare.
Intrările de granturi – la minimum
Instituţia mai afirmă că agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2025-2027) indică faptul că bugetul se află în continuă redresare, după impactul provocat de multiplele crize din ultima perioadă, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrâns.
Astfel, proiecțiile bugetare demonstrează că, până în anul 2027, veniturile bugetului public național vor fi în creștere față de anul 2024 cu 26,8%, inclusiv în anul 2025 față de anul 2024 – cu 8,1%.
„Majorarea veniturilor va fi susținută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susținere a sectoarelor economice, precum și din contul unor măsuri ale politicii fiscale și vamale și de administrare mai bună a veniturilor. Totuși, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creșterea veniturilor se bazează pe creșterea încasărilor din impozite și taxe”, mai estimează Ministerul Finanţelor.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
