Ziarul de Gardă publică mai multe documente din dosarul mitei de 1,5 milioane de lei atribuită la doi procurori și trei polițiști, dosar care a zguduit opinia publică în ianuarie 2018. Materialele din cauza penală vorbesc despre o posibilă implicare a lui Ruslan Popov, pe atunci șeful celor doi acuzatori de stat, cel care, din decembrie 2019, este unul dintre adjuncții procurorului general.
Ruslan Popov susține, într-o declarație pentru ZdG, că „nu are nimic comun cu situația investigată în privința celor doi procurori. Nu am cunoscut careva activități ilegale făcute de către ei”, afirmă adjunctul procurorului general.
Totuși, după schimbarea conducerii Procuraturii Generale, nemijlocit după promovarea lui Ruslan Popov la șefia instituției, în dosarul penal inițiat încă în 2017 lucrurile au început să ia o nouă turnură. Procurorul care a instrumentat cauza penală a fost somat să plece din sistem, iar în martie 2020 pe numele său a fost inițiată o procedură disciplinară pentru că ar fi constrâns părțile din dosar să-și recunoască vina și să depună „denunțuri și declarații mincinoase în privința altor angajați cu statut ierarhic superior din cadrul Procuraturii”.
În paralel, unul dintre polițiștii din dosar care și-a recunoscut vina, fiind condamnat încă în februarie 2019, fără a contesta sentința, a depus în adresa Procuraturii Generale (PG) o cerere de revizuire a sentinței, precizând că ar fi fost constrâns să-și recunoască vinovăția. În 2019, însă, în perioada examinării cauzei penale în instanță, polițistul a acceptat să restituie banii pe care a recunoscut că i-ar fi obținut prin infracțiune. Pe lângă procedura disciplinară, pe aceste fapte descrise de polițist a fost deschis și un dosar penal.
În tot acest proces, omul de afaceri care, în 2018, i-a denunțat pe procurori și polițiști că ar fi cerut mită de la familia sa, a rămas cu mai multe întrebări decât cu răspunsuri și speră că procurorul general se va implica și va accepta „să-i explic dlui ce-o fost cu cazul nostru și pentru ce s-au dat banii și cine a luat acești bani și, mă rog, presupunerile mele unde ei au ajuns”, zice omul de afaceri.
Unul dintre procurorii reținuți în ianuarie 2018 declară însă că „nu s-a pretins, nu s-a primit (mită, n.r.). Cum dvs nu aveți legătură, așa n-am nici eu. Și-au bătut joc de mine, de activitatea mea”, reclamă acuzatorul de stat.
Omul de afaceri Anatolie Brașoveanu gestionează, împreună cu familia, o companie prosperă, „Radeva-Grup”, una din cele mai mari fabrici de sticlă și oglinzi din R. Moldova. În 2017, firma acestora a început să fie cercetată penal pentru o presupusă evaziune fiscală. S-au făcut percheziții cu mascați, iar Anatolie, împreună cu fratele său, cu administratorul companiei, dar și cu alte persoane care gestionau firme cu care „Radeva Grup” avea relații contractuale, au fost reținuți pentru 72 de ore. Se întâmpla în februarie 2017.
„Când am transmis banii, cu Clim Roman noi am avut o înțelegere”
Anatolie Brașoveanu povestește că duminică, 12 februarie 2017, fiind în incinta Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Ciocana, după negocieri care au început de la suma de 200 de mii de euro, procurorii Roman Clim și Evghenii Tifoi ar fi cerut, acceptat și primit 75 de mii de euro pentru a-i elibera și pentru a clasa dosarul penal deschis pentru evaziune fiscală. Anatolie Brașoveanu afirmă că 60 de mii de euro au fost aduși de către o rudă de la o bancă comercială, iar 10 mii de euro și 6 mii de dolari au fost chiar banii ridicați de la compania lor, în urma perchezițiilor.
„Undeva, mai mult cu amenințări, noi am transmis banii”
Anatolie Brașoveanu susține că el și familia sa au acceptat să ofere banii solicitați de oamenii legii pentru că se temeau că, dacă vor rămâne în arest pentru mai mult timp, afacerea nu ar rezista, chiar dacă nu se considerau vinovați. „Nu eram vinovat. Procurorii Clim și Tifoi ne amenințau că întreprinderea n-o să activeze. Totodată, ei ne amenințau cu multe lucruri personale, cu chestii din viața privată. Undeva, mai mult cu amenințări noi am transmis banii ăștia”, susține bărbatul. Nu au fost eliberați decât a doua zi, prin intermediul instanței de judecată. Dar, deși în libertate, dosarul penal în care figurau oamenii de afaceri nu se clasa, așa cum i s-ar fi promis inițial.
Astfel, în luna iulie 2017, Anatolie a decis să se adreseze la Centrul Național Anticorupție (CNA) și la Procuratura Anticorupție (PA) pentru dreptate. În plângere, a relatat circumstanțele cazului. La fel au făcut ulterior și membrii familiei sale, care au descris, cu lux de amănunte, cum au adus banii, unde și cui i-au fost înmânați. La scurt timp, în baza mărturiilor sale, pe acest caz, a fost deschis un dosar penal.
Ianuarie 2018. Cazul devine public. Doi procurori și trei polițiști sunt reținuți
După cercetări de câteva luni, în ianuarie 2018, cazul relatat de Anatolie Brașoveanu a devenit public, societatea fiind informată despre una dintre cele mai mari mite deconspirate din istoria justiției din R. Moldova. Atunci, procurorii Roman Clim și Evghenii Tifoi, ambii de la Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chișinău, doi polițiști, Valentin Samoil și Sergiu Stângaci, dar și Octavian Busuioc, un angajat al poliției, aflat în demisie, au fost reținuți pentru că ar fi estorcat mită în valoare de 1,5 milioane de lei.
Atunci, PG a emis un comunicat de presă în care relata că procurorii, împreună cu un ofițer superior de urmărire penală de la Inspectoratul de Poliţie Ciocana, un ofițer de investigații de la Direcția nr.3 a INI a IGP, precum şi un civil, fost polițist, au estorcat şi primit de la reprezentanții unei companii, anchetați pentru evaziune fiscală, suma de 6 mii de USD şi 70 de mii de euro (echivalentul a 1,5 milioane de lei), după ce, iniţial, ar fi solicitat 200 de mii de euro. „Pentru această sumă, procurorii şi ofițerii de urmărire penală urmau să le înceteze dosarul şi să-i scoată pe cei trei oameni de afaceri de sub urmărire penală”, anunţa PG.
„După primirea unei părţi din suma pretinsă, procurorii, de comun acord cu polițiștii, au „aranjat” eliberarea celor trei oameni de afaceri din „arest preventiv” – „sub control judiciar” şi le-au returnat o parte din obiectele şi actele ridicate în timpul percheziției. Ulterior, urmare a faptului neconstatării bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de evaziune fiscală de către gestionarii firmei, procurorii, în comun cu polițiștii, le-au recomandat celor trei să-şi recunoască vina, urmând ca faptele lor să fie recalificate ca „fals în acte”, fapt cu care oamenii de afaceri nu au fost de acord, preciza PG, în același comunicat de presă.
La scurt timp, aceștia au fost puși sub învinuire. Anunțul era făcut tot de către Procuratura Generală.
Mai 2020. Dosarul pe numele procurorilor încă nu este trimis în judecată. PG verifică posibile falsuri în dosar
De doi ani și jumătate, dosarul celor doi procurori reținuți în ianuarie 2018 bate pasul pe loc. Ba mai mult, cauza penală ar putea fi clasată după ce a fost inițiat un dosar penal în care sunt cercetate presupuse nereguli admise în cadrul urmăririi penale de către procurorul și ofițerii care au instrumentat dosarul mitei.
Recent, vineri, 23 mai, printr-un comunicat de presă, PG anunța că au fost efectuate percheziții în cadrul unei cauzei penale deschise pe faptul falsificării probelor, constrângerea de a face declarații de către persoana care constată infracțiunea, ofițerul de urmărire penală și procuror, evenimente din perioada 2017-2018.
„Sper, prin intermediul dvs., să fiu auzit de procurorul general”
Anatolie Brașoveanu afirmă că nu înțelege rostul perchezițiilor care ar pune la îndoială legalitatea faptelor din dosarul penal în care el figurează ca parte vătămată, dar își pune speranța în faptul că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, se va implica și va accepta „să-i explic dlui ce-o fost cu cazul nostru și pentru ce s-au dat banii, și cine a luat acești bani, și, mă rog, presupunerile mele unde ei au ajuns. Eu tare cred că procurorul general n-o să permită ca business-ul să fie afectat din cauza unor procurori corupți și o să trăim și noi fără frică. Sper, prin intermediul dvs., să fiu auzit de procurorul general”, afirmă Anatolie Brașoveanu.
Omul de afaceri precizează că, ultimă dată, a fost informat despre mersul acestei cauze penale în septembrie 2019, când a fost invitat de procurorul Mihail Ivanov pentru a lua cunoștință de probele din dosarul pregătit pentru a fi trimis în judecată. „Mi-am făcut copie, având permisiunea procurorului să-mi fac copie la probele din dosar. De atunci nu am mai fost contactat referitor la dosarul dat”, susţine Brașoveanu. Acesta afirmă că toate mărturiile și documentele din dosar confirmă cu exactitate derularea evenimentelor și demonstrează actul de corupție.
„Eu sunt gata să merg cu Clim la detectorul de minciuni”
„Absolut nimic. Banii aceștia i-o luat Clim și, mai departe, cum el i-o împărțit, asta trebuie să-l întrebăm pe dânsul. Eu sunt gata să merg cu Clim la detectorul de minciuni și la dvs. în redacție, unde noi putem să răspundem la toate întrebările, și eu, și Clim, aceleași întrebări”, propune Anatolie Brașoveanu.
Regretele procurorului: „Probabil, urma a fi finalizată mai rapid urmărirea penală”
Mihail Ivanov, procurorul care a instrumentat dosarul penal, susține că nu a făcut nimic ilegal în cadrul urmăririi penale pe dosarul procurorilor, iar singurul său regret e că nu a trimis cauza mai devreme în judecată, deși urmărirea penală era finalizată încă la început de 2019.
„După venirea lui Ruslan Popov s-au început anumite presiuni asupra mea”
Procurorul afirmă că lucrurile au început să meargă într-o nouă direcție în dosarul mitei de 1,5 milioane de lei pentru cei doi procurori de la Ciocana și pentru polițiști după ce procurorul Ruslan Popov, cel care în perioada inițierii cauzei penale era șeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, a venit la PG în calitate de adjunct al procurorului general. Popov a fost instalat în funcția de adjunct al procurorului general la 6 decembrie 2019, la scurt timp după numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general.
Documente din dosar: Trei elemente în care este vizat Ruslan Popov
Mai multe documente analizate de ZdG arată că în dosarul penal deschis încă în iulie 2017 există mai multe elemente în care este vizat și Ruslan Popov, actualmente adjunct al procurorului general, pe atunci – șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău.
„Analiza operațională privind conexiunile telefonice ale figuranților în cauza penală” arată că procurorii Evghenii Tifoi, Roman Clim și Ruslan Popov au discutat de mai multe ori la telefon în perioada în care frații Brașoveanu erau reținuți, negociind eliberarea lor din detenție.
Totodată, aceleași date arată că, la 12 februarie 2017, zi în care s-ar fi estorcat bani de la frații Brașoveanu pentru a fi eliberați de pedeapsă penală, cei doi procurori ar fi fost la Mileștii Mici, acolo unde locuiește Ruslan Popov.
Astfel, la 12 februarie 2017, între orele 13.07 și 13.41 și 16.14 – 16.22, Roman Clim a utilizat celulele intitulate „3G Mileștii Mici”, care, potrivit datelor operatorului de telefonie mobilă, sunt deservite de stația de telefonie mobilă amplasată în Chișinău, comuna Mileștii Mici.
Totodată, în aceeași zi, la 12 februarie 2017, între orele 13.07 și 13.48 și Evghenii Tifoi a utilizat celulele intitulate „3G Mileștii Mici”. În această localitate locuiește procurorul Ruslan Popov, despre casa căruia ZdG a scris încă în 2013.
„Tolea, dă să încercăm după data de zece august, trebuie să vină șeful din concediu”
Totodată, într-o descifrare a discuției dintre Anatolie Brașoveanu și Roman Clim, purtată la 1 august 2017 în fața Judecătoriei Chișinău, oficiul Ciocana, Clim precizează că, pentru a lua o decizie finală pe dosar, trebuie să aștepte întoarcerea din concediu a șefului Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Ruslan Popov. Aceleași documente arată că procurorul Ruslan Popov s-a aflat în concediu în perioada la care făcea referire procurorul Roman Clim, 10 iulie – 4 august 2017.
Vedeți, mai jos, un fragment din discuția purtată de Anatolie Brașoveanu și procurorul Roman Clim, înregistrată de Brașoveanu și anexată la cauza penală:
„Procurorul Clim mi-o spus personal că el trebuie să se ducă la Milești”
Numele lui Ruslan Popov apare și într-un proces-verbal de audiere suplimentară din mai 2018 a lui Anatolie Brașoveanu, care are statut de parte civilă în dosar.
Omul de afaceri își menține declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale. El afirmă că ar avea și alte dovezi despre implicarea în acest caz a lui Ruslan Popov.
De ce Ruslan Popov nu a avut calitate procesuală în acel dosar, dacă existau informații și mărturii? „Nu a avut calitate procesuală din motiv că, potrivit legii cu privire la procuratură, urmărirea penală în privința unui procuror este începută doar de procurorul general și în absența unei astfel de ordonanțe, noi, ca procurori, nu putem efectua acțiuni de urmărire penală în privința altor procurori. În cazul lui Clim și Tifoi exista o astfel de ordonanță. Atunci, din motive mie neclare, s-a decis să nu fie începută urmărirea penală. Alte detalii nu pot comenta la acest capitol, pentru că decizia nu mi-a aparținut în continuare”, susține Mihail Ivanov, procurorul care a gestionat urmărirea penală.
Prima condamnare din dosar, în decembrie 2018
ZdG a oglindit acest dosar încă de la început și l-a urmărit pe parcursul celor doi ani și jumătate de când a fost făcut public. Astfel, la câteva luni de la reținerea celor cinci oameni ai legii, Sergiu Stângaci a fost scos de sub urmărire penală, după ce nu s-a constatat vinovăția sa în dosar. Urmărirea penală pe numele celor doi procurori și doi polițiști a continuat. Doar că dosarele celor patru au evoluat diferit, iar dosarele celor doi acuzatori de stat nici astăzi nu sunt trimise în judecată.
Primul a fost trimis în judecată Valentin Samoil, şeful adjunct al Direcției nr. 2, Crimă Organizată a Inspectoratului Naţional de Investigații. Dosarul a fost disjuns de la cauza penală de bază și trimis în judecată, după ce polițistul și-a recunoscut vina. Acesta a încheiat cu Mihail Ivanov, procurorul anticorupţie care gestiona cazul, un acord de recunoaștere a vinovăției.
În instanţa de judecată, cauza a fost examinată în procedură specială, după 8 ședințe. Samoil, fiind judecat pentru trafic de influență, a fost condamnat la o amendă penală în valoare de 90 de mii de lei, după ce magistratul Ghenadie Plămădeală a constatat că vinovăția acestuia a fost demonstrată. Sentința a fost pronunțată în decembrie 2018 și nu a fost contestată de către Valentin Samoil.
Februarie 2019. Al doilea polițist din dosar era condamnat, după ce și-a recunoscut vina
La scurt timp, în instanța de judecată a fost remisă o altă cauză penală, care la fel a fost disjunsă din dosarul penal de bază, fiind trimis în judecată și Octavian Busuioc. Acesta, de asemenea, și-a recunoscut vina, iar cauza sa penală a fost judecată, la fel, într-o procedură separată. Sentința pe numele lui Octavian Busuioc a fost pronunțată la 1 februarie 2019 de către judecătorul Ion Morozan, de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Instanţa i-a stabilit polițistului o pedeapsă de patru ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, dar a suspendat executarea ei pe o perioadă de probă de cinci ani. Totodată, Busuioc urma să achite o amendă penală în valoare de 115 mii de lei.
ZdG a scris anterior că în sentința pronunțată pe numele lui Octavian Busuioc se regăsesc şi circumstanțele dosarului penal care au dus la reținerea a trei polițiști şi a procurorilor Roman Clim şi Evghenii Tifoi. Pe lângă alte detalii, în şedinţa de judecată, Octavian Busuioc a relatat cum a primit un pachet cu 5 mii de euro de la procurorul Clim.
La fel ca și Valentin Samoilă, Octavian Busuioc nu a atacat sentința primei instanțe, astfel că ea a devenit definitivă și irevocabilă.
„El mi-o restituit banii aceștia, cinci mii de euro”
Anatolie Brașoveanu, omul de afaceri de la care a pornit cauza penală pe numele procurorilor și polițiștilor, afirmă că Octavian Busuioc i-a întors „cinci mii de euro din banii care i-a transmis lui Clim Roman pentru cauza la întreprinderea pe care o gestionez eu. Eu presupun că Clim Roman nu a luat bani de acasă, ca să-i aducă să-i mulțumească lui Octavian Busuioc, iar Busuioc banii aceștia i-a recunoscut și mi i-o întors înapoi. Eu am fost în instanța de judecată ca parte civilă și el mi-o restituit banii aceștia, cinci mii de euro”, relatează Brașoveanu.
Acesta susține că Busuioc ar fi fost și persoana care a fost implicată în inițierea cauzei penale pentru evaziune fiscală pe firma sa, după ce ar fi colaborat cu o companie concurentă cu „Radeva-Grup”. Între timp, în aprilie 2019, dosarul penal deschis în 2017 pentru o presupusă evaziune fiscală pe firma „Radeva-Grup” a fost clasat de Procuratura mun. Chișinău din lipsă de probe.
Informația despre faptul că Octavian Busuioc ar fi restituit banii pe care i-ar fi primit prin infracțiune a fost confirmată și de către procurorul Mihail Ivanov, care susține că Busuioc ar fi întors bani și celorlalte persoane care figurau în dosare deschise pe numele companiilor cu care „Radeva-Grup” avea relații contractuale. „Sentința nu a fost contestată. Mai mult ca atât, a restituit prejudiciul integral celor trei părți vătămate”, punctează Ivanov.
Martie 2020: Cauză penală în care sunt cercetați ofițerii și procurorii care au gestionat dosarul procurorilor de la Ciocana
Totuși, la începutul anul 2020, la aproape un an după ce Judecătoria Chișinău a emis sentința pe numele lui Octavian Busuioc, iar acesta nu a contestat-o, Octavian Busuioc a depus la PG o cerere prin care solicită revizuirea sentinței. În paralel, în martie 2020, pe numele procurorului Mihail Ivanov a fost inițiată o procedură disciplinară, iar la scurt timp, a fost deschis și un dosar penal pentru „falsificarea probelor în procesul penal de către persoana care efectuează urmărirea penală sau procuror, precum și de constrângere de a face declarații, de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției de către persoana care constată infracțiunea, ofițerul de urmărire penală, procuror”.
Cauza penală a fost inițiată după ce procurorii Tifoi și Clim au depus o cerere prin care au reclamat faptul că în cadrul urmăririi penale s-ar fi neglijat solicitarea acestora de a efectua toate acțiunile de urmărire penală posibile pentru stabilirea adevărului.
Totodată, procurorul Tifoi a înaintat o cerere în care a indicat că a fost urmărit vizual, până la începerea urmăririi penale, însă asemenea materiale lipsesc din dosarul penal, acesta „presupunând” că ele ar putea fi în calculatoarele și pe suporturile electronice purtătoare de informații ale procurorului Ivanov și ale ofițerilor care au efectuat acțiuni de urmărire penală pe dosar, Sergiu Ganța și Doina Pleșca.
Dosar penal, iar ulterior – procedură disciplinară pe numele procurorului de caz
Dacă dosarul penal a fost pornit la 11 martie 2020, pe numele procurorului Mihail Ivanov a fost inițiată o procedură disciplinară două zile mai târziu, pe 13 martie. Acuzatorul de stat este cercetat pentru faptul că, „prin aplicarea limbajului licențios, sub amenințarea pornirii altor cauze penale, prelungirii neîntemeiate a termenului măsurii preventive de arest, condamnării penale și executării pedepsei în închisoare, au fost efectuate presiuni de ordin psihologic întru necunoașterea de către procurorii Clim Roman, Tifoi Evghenii și ofițerul de investigații Octavian Busuioc a acuzațiilor aduse, inclusiv cu solicitarea depunerii de către aceștia a unor denunțuri și declarații mincinoase în privința altor angajați cu statut ierarhic superior din cadrul Procuraturii privind implicarea acestora în faptele infracționale imputate”.
În procedura disciplinară se face referire la o întâlnire din seara zilei de 27 martie 2018 dintre procurorul Mihail Ivanov, Octavian Busuioc și Roman Clim, care ar fi fost scoși din celule și duși în biroul de acțiuni de urmărire penală din interiorul izolatorului, „unde prin constrângere de ordin psihologic și amenințarea prin acte ilegale” ar fi fost solicitată încheierea acordurilor de recunoaștere a vinovăției.
Astfel, în urma acestui episod, Octavian Busuioc ar fi semnat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pe trei episoade de trafic de influență și de acuzare a procurorilor Clim și Tifoi în comiterea infracțiunilor de corupere pasivă.
„Foarte straniu e că aceste plângeri ale lui Octavian Busuioc vin doar după instalarea lui Ruslan Popov la conducerea PG”
Procurorul Mihail Ivanov consideră că dosarul penal deschis în martie 2020 pentru presupuse falsuri în dosarul penal ar avea drept scop revizuirea sentinței pe numele lui Octavian Busuioc și, ulterior, scoaterea de sub urmărire penală a celor doi procurori.
„Foarte corect vom gestiona dosarul. De asta eu îl asigur. Îmi dau cuvântul de procuror”
Ion Caracuian, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), instituție care gestionează cauza penală deschisă în martie 2020 pentru falsuri în acte și constrângerea de a da declarații și în care sunt investigate acțiunile procurorului și ale ofițerilor care au gestionat cauza penală în care sunt vizați procurorii de la Oficiul Ciocana, susține că în gestionarea cazului nu există influențe din exterior.
Ion Caracuian susține că dosarul instrumentat de instituția pe care o conduce nu va influența decisiv dosarul penal deschis pe numele celor doi procurori de la Ciocana. El zice că procurorul Mihail Ivanov nu ar trebui să-și facă griji, dacă nu a comis ilegalități în cauza penală pe care a gestionat-o.
„În cazul în care se stabilește cu certitudine că totalitatea de probe sau materialul probatoriu acumulat pe un dosar sunt falsificate, inevitabil este faptul că în acel dosar toate probele urmează a fi declarate nule sau sunt lovite de nulitate. În cazul în care într-un dosar în care au fost falsificate doar 5% din probe sau 20% din probe, cealaltă marjă de probatoriu are dreptul la existență și la viață. Contează câte probe au fost falsificate. Dacă el (Mihail Ivanov, n.r.) conștientizează și cunoaște că a falsificat tot dosarul, n-are decât să vină să facă un autodenunț. Dacă are temeri mari. Dacă nu are temeri, înseamnă că nu are temeri și nu trebuie să le aibă. Foarte corect vom gestiona dosarul. De asta eu îl asigur. Îmi dau cuvântul de procuror”, conchide Ion Caracuian.
„Declarațiile date de arestat, ele în genere nu sunt recunoscute, pentru că ele sunt obținute prin presiune”
Reprezentanții PG au confirmat pentru ZdG că instituția a recepționat cererea lui Octavian Busuioc prin care se solicită revizuirea sentinței și că urmează să fie luată o decizie. Solicitat de ZdG, Octavian Busuioc a evitat să discute, în detalii, despre circumstanțele dosarului penal în care a figurat, dar și despre cererea de revizuire depusă la un an după ce a fost condamnat, fără a contesta sentința.
„Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc la subiect… Eu evit să fac comentarii, pentru că ele, de obicei, se interpretează”, ne-a zis Busuioc. Totuși, acesta a menționat că nu este, „categoric”, nicio legătură între faptul că Ruslan Popov a devenit, între timp, adjunctul procurorului general și cererea sa de revizuire a sentinței.
„Dar oare nu după vara anului trecut și în Parlament s-a votat ceea ce ține de faptul că a fost un stat de drept capturat? Sigur că asta m-a motivat. Dacă o să căutați și prin internet tot ce ține de declarațiile date de arestat, ele în genere nu sunt recunoscute, pentru că ele sunt obținute prin presiune”, a argumentat Busuioc cererea de revizuire, depusă la un an de la adoptarea sentinței.
Întrebat dacă asupra sa, pe când era în arest, s-au exercitat presiuni, ca să-și recunoască vina, Busuioc a precizat că „oare poate fi altfel dacă sunt trei luni de arest fără motivare? Și atunci când cei care au depus plângere, iar dosarul lor s-a încetat și s-o căutat de vină grupul de investigații… Cred că Procuratura o să facă un comunicat de presă. Nu degeaba s-au făcut anumite acțiuni. De asta am să mă retrag din a face careva comentarii”, a conchis Octavian Busuioc.
„Au hotărât să stoarcă din ei informații ca să încerce să mă pună la respect în felul în care văd ei situația”
Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, susține că nu are vreo implicare în dosarul mitei de 1,5 milioane de lei, nici în cauza penală pornită în 2020 în care sunt vizați procurorul și ofițerii care au instrumentat acel dosar.
„Vă declar cu toată responsabilitatea că nu am nimic în comun cu situația investigată în privința lui Tifoi și Clim. Nu am cunoscut careva activități ilegale făcute de ei. Nu mi s-a raportat nimic și sunt convins în ceea ce mi s-a transmis, că atâta timp cât s-au aflat în stare de arest, dl Morari, împreună cu finul său, Mihai Ivanov, care se afla în subordinea lui nemijlocită și cu care se afla, de fapt, în conflicte de interese, și nu trebuia să se întâmple așa ceva, au hotărât să stoarcă din ei informații ca să încerce să mă pună la respect în felul în care văd ei situația”, susține Popov.
Adjunctul procurorului general dă asigurări că nu s-ar fi implicat în examinarea plângerilor depuse de foștii săi subalterni, plângeri care au dus la inițierea cauzei penale pe numele persoanelor care au gestionat dosarul procurorilor de la Ciocana.
Ruslan Popov infirmă documentele din dosar și susține că procurorul Tifoi nu ar fi fost niciodată la Mileștii Mici. El admite că celălalt procuror din dosar a fost la el acasă de câteva ori, doar că nu-și amintește perioada.
„Clim, de câteva ori, când eram în imposibilitate eu, mi-a dus copiii acasă”
„Dl Tifoi precis nu a fost niciodată la Mileștii Mici, dar Roman Clim de vreo câteva ori, când eram în imposibilitate eu, mi-a dus copiii acasă. Pur colegial, a fost rugat. Eu nu țin minte dacă asta a fost în februarie, în ianuarie, în august. Nu pot spune acum dacă pe 12 februarie cineva a fost sau nu la mine. Cu certitudine, în perioada când au avut loc reținerile, eu nu am comunicat cu dânșii la subiectul respectiv”, susţine Popov.
Adjunctul procurorului general consideră că acest dosar, dar și acțiunile din ultimii ani ale Procuraturii Anticorupție în privința sa au avut elementele unei răzbunări din partea celui care a condus instituția, Viorel Morari. Iar neînțelegerile ar fi apărut în 2013, după ce l-a înlocuit pe acesta la șefia instituției.
Contactat repetat pentru o reacție la acuzațiile lui Ruslan Popov, procurorul Mihail Ivanov a menționat: „Eu nu am fost delegat, în 2013, de Ruslan Popov, ci de dl Pântea. Popov nu a avut nici o atribuție. Ba chiar am fost în relații bune. Sunt surprins de o asemenea versiune că în spatele delegării ar sta R. Popov. Întrebați-l dacă prin 2015 ne-am întâlnit la un centru comercial cu familiile și dacă m-a invitat împreună cu soția să servim o sticlă cu vin. Întrebați-l dacă îmi dădea telefoane pe vremea când era procuror la Ciocana? Și dacă în timpul în care era efectuată percheziția în biroul procurorilor Clim și Tifoi, m-a invitat în biroul său, întrebați-l ce mi-a comunicat atunci? Din logica sa, să înțeleg că faptul că am 6 proceduri disciplinare și o cauză penală de când a venit la conducerea PG tot este o răzbunare? Întrebați-l de ce a plecat de la șefia Procuraturii Ciocana?”, a precizat Ivanov, făcând referire la faptul că în august 2018, peste șapte luni după ce dosarul în privința procurorilor Clim și Tifoi a devenit public, Ruslan Popov a părăsit funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chișinău pentru a activa la PG.
„Am aflat tot din ZdG despre dosarul pe care l-o dus dl Ivanov”
Procurorul Evghenii Tifoi, unul dintre cei doi acuzatori de stat reținuți în ianuarie 2018, a depus, recent, și el o cerere la PG. El a reclamat faptul că ar fi fost filat înainte ca pe numele său să fie deschis oficial un dosar penal. Totodată, acuzatorul de stat suspendat din funcție s-a plâns pe faptul că, încă din 2018, mai multe acțiuni de urmărire penală pe care le-a solicitat NU au fost efectuate. Evghenii Tifoi spune că cererile sale adresate PG nu au nicio legătură cu faptul că fostul său șef, Ruslan Popov, a devenit, între timp, adjunct al procurorului general.
„Eu despre dosarul din 2020 am aflat din Ziarul de Gardă. Eu am depus plângeri începând cu anul 2018, din moment ce dl Ivanov a început să-și bată joc de mine. Întrebați-l pe dl Ivanov de ce nu s-a examinat obiectiv. Eu nu am cu nimeni legătură. Nu comunic cu nimeni. N-am nicio legătură absolută cu dl Popov. Am aflat tot de la Ziarul de Gardă despre dosarul pe care l-o dus dl Ivanov și tot de acolo am aflat ce intenții dlui avea pe acest dosar față de noi. Din 2018 i-am solicitat dlui Ivanov să facă niște acțiuni și eu nu știu ce a făcut și ce interese a avut dlui în cauza dată”,acuză Tifoi.
„Vă spun sincer, și-au bătut joc de mine, de activitatea mea”
Procurorul neagă că s-ar fi deplasat în ziua în care oamenii de afaceri din dosarul „Radeva-Grup” erau reținuți la Mileștii Mici, localitatea în care locuiește Ruslan Popov.
„Eu am rămas șocat de ceea ce s-a întâmplat. Nu s-a pretins, nu s-a primit. Cum dvs. nu aveți legătură, așa n-am nici eu. Vă rog să-l întrebați pe dl Ivanov, că eu nu comunic cu el, absolut, de ce așa atitudine a avut față de mine”, declară Evghenii Tifoi.
Acuzatorul de stat mai susţine că, în dosar, nu ar exista nicio probă care ar putea demonstra vinovăția sa și că a fost ținut nemotivat în arest mai multe luni. „Am făcut cunoștință cu dosarul penal în care am fost învinuit. Mi-am pus mâinile în cap. Nicio probă în afară de declarațiile lui Brașoveanu nu au fost administrate în privința mea. Întrebați-l pe procuror cum a putut să mă rețină patru luni de zile, doar pentru că soția mea are pașaport românesc? Trei luni am fost ținut la domiciliu. Care a fost necesitatea ca dl Ivanov să mă țină? Și până în ziua de azi nu înțeleg care a fost interesul lui să mă țină. Faptul că s-a prezentat că soția mea are pașaport românesc… Eu ce, trebuia să fug cu pașaportul soției?”, spune Tifoi.
Cât despre acuzațiie lui Evghenii Tifoi, procurorul Ivanov susține că „în dosar sunt suficiente probe care dovedesc implicarea lui Tifoi Evghenii în săvârșirea faptei infracționale. Banii estorcați au fost transmiși în prezența sa. Legalitatea aplicării măsurilor preventive a fost verificată de Curte de Apel Chișinău, procedura în privința procurorului Tifoi nu a fost diferită de procedura aplicată altor funcționari. Ba mai mult sunt persoane care s-au aflat sub măsura preventivă perioade îndelungate pentru sume cu mult mai mici. Cauza penală era de o rezonanță sporită fiind la control la procurorul general de atunci”, susține Mihail Ivanov.
Procurorul Roman Clim nu a răspuns le apelurile și mesajele ZdG cu solicitarea de a discuta despre acest caz. ZdG va urmări evoluția acestor dosare
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.