În Europa, alegerea Maiei Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova la 1 noiembrie 2020 a fost întâmpinată ca o ușurare colectivă. Sandu, un fost premier progresist și deschis care și-a dorit să creeze legături mai strânse între Republica Moldova și Uniunea Europeană, l-a învins pe Igor Dodon, care este deschis pro-Kremlin și a vizitat Rusia de aproximativ 30 de ori în timpul mandatului său de patru ani ca președinte, transmite SafeNews.md cu referire la realitatea.md.
Când rezultatul a fost anunțat, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat-o pe Maia Sandu și a spus că activitatea susținută de Europeni pentru combaterea corupției și îmbunătățirea statului de drept ar putea fi reluată, după ce acest proces a fost pus pe pauză în timpul președinției lui Dodon.
Ca și alte națiuni din sud-estul Europei, Moldova are o diviziune politică și culturală între cei care privesc spre est și cei care privesc spre vest. Sandu s-a concentrat pe alegătorii din această ultimă tabără, care văd viitorul Moldovei cu Europa, mai degrabă decât cu Rusia lui Vladimir Putin.
Printre aceștia s-au numărat mulți dintre cei care au părăsit țara în ultimii ani pentru a-și găsi un loc de muncă și oportunități peste hotare, majoritatea în UE. Banii pe care îi trimit acasă reprezintă încă aproximativ 16% din PIB-ul total al țării, notează Euronews.
În ciuda faptului că l-a învins pe Dodon, Sandu a rămas cu un parlament care a fost ales în 2019 și în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are doar 15 din 101 locuri. În schimb, Partidul Socialist al lui Dodon și partenerii săi de coaliție au o majoritate confortabilă de 56 de locuri.
„Deci, în ciuda faptului că a câștigat alegerile prezidențiale, Sandu a rămas cu un parlament ostil. Alegerile anticipate, convocate pentru 11 iulie, vor fi o șansă de a schimba acest lucru.”
Parlamentul ostil i-a lăsat puține șanse lui Sandu să adopte schimbările radicale pe care le-a promis în timpul campaniei sale. În Moldova, puterea legislativă este concentrată în Parlament, nu în președinte, care are puțină putere efectivă de a implementa reforme.
Din noiembrie, încercările lui Sandu de a convoca noi alegeri au fost dejucate de opoziție, care a declarat stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19. În cele din urmă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis pe 28 aprilie că starea de urgență este neconstituțională.
În conformitate cu legea, Sandu s-a retras din funcția de lider al PAS atunci când a fost aleasă președinte, dar fostul său partid se află pe primul loc. Aceasta a fost propulsat de ratingurile Maiei Sandu după promisiunea sa de a combate corupția endemică din Moldova.
În schimb, PSRM a pierdut teren după ce a Igor Dodon picat în alegerile prezidențiale din noiembrie și există zvonuri că acesta ar putea fi înlocuit din funcția de lider al formațiunii.
În general, având în vedere pandemia de COVID-19 și actuala criză politică și economică a Republicii Moldova – FMI se așteaptă ca PIB-ul țării să scadă cu 4,5% în acest an – încercările de a organiza noi alegeri nu au fost bine primite de alegătorii dornici de creștere economică și schimbare.
Între timp, Dodon a optat pentru aceleași tactici politice pe care le-a folosit în timpul campaniei prezidențiale. În ultimele săptămâni, el a pus la îndoială maltratarea criticului Kremlinului Alexei Navalnîi și l-a vizitat pe dictatorul belarus Alexander Lukașenko.
„Dodon nu a fost un partener credibil pentru Occident în timpul mandatului său prezidențial și în acest moment încearcă să activeze electoratul socialist, pro-rus, cu mesajul geopolitic tipic pentru a preveni un nou eșec pentru partidul său”, a declarat Radu Magdin.
Acest mesaj este deosebit de toxic pentru alegători într-un moment în care Moldova a avut nevoie de parteneri internaționali în timpul pandemiei de COVID-19.
Având în vedere eșecurile Europei în sud-estul Europei în ceea ce privește gestionarea COVID-19, poate că nu este surprinzător faptul că narațiunea părții socialiste nu se va schimba înaintea alegerilor anticipate. Un număr mare de alegători moldoveni încă văd apropierea de Moscova ca pe un avantaj, nu în ultimul rând într-un moment în care, pe bună dreptate sau nu, se simt dezamăgiți de Europa.
„Linia pro-Rusia a lui Dodon este susținută de partidul său care a dezvoltat legături cu Rusia la nivelul personalităților politice, instituțiilor și partidelor politice care îl înconjoară pe Vladimir Putin. Refuzul înclinării pro-Rusia ar putea însemna pierderea unui grup de alegători destul de loiali”, a declarat Denis Cenușa.
Și, ca și în alte părți ale Balcanilor, o antipatie europeană crescândă față de continuarea extinderii i-ar putea convinge pe mulți din Moldova că Bruxelles-ul nu este interesat de legături mai strânse. La fel ca în Georgia și Ucraina, ambele fiind în favoarea aderării la UE, perspectiva aderării la Blocul comunitar pare îndepărtată.
„Republica Moldova implementează Acordul de Asociere cu UE, dar UE nu promite nicio perspectivă europeană în mod deschis, a spus Cenușa. Aderarea la UE depinde de îmbunătățirea consecventă și ireversibilă a guvernării de acasă și de o configurație politică favorabilă în UE.”
La fel ca Georgia și Ucraina, Moldova va avea nevoie atât de asistență semnificativă din partea UE, cât și de reforme politice și stabilitate înainte de a avea vreo șansă de a-și îmbunătăți perspectivele europene.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
