Din 18 ianuarie 2021, în Cipru începe procesul de creare a registrului proprietarilor/beneficiarilor efectivi ai companiilor, trusturilor, fondurilor și altor entități cipriote. Măsura va afecta și proprietarii unor companii din Moldova, cu capital din Cipru, transmite SafeNews.md cu referire la Mold-street.com.
De aceasta se va ocupa Registratorul Companiilor ca autoritate competentă pentru menținerea registrului comercial, potrivit unei decizii a Consiliului de Miniștri din Cipru.
Termen de 6 luni pentru a raporta cine sunt beneficiarii efectivi
Companiile, trusturile și alte persoane juridice au la dispoziție șase luni, de la 18 ianuarie 2021 până la 19 iulie 2021, pentru a colecta informații despre proprietatea efectivă și a le raporta registratorului companiilor. O platformă temporară a fost dezvoltată în acest scop.
Astfel, Cipru pune în funcțiune registrul său central de proprietate efectivă, finalizând transpunerea celei de-a patra directive a UE privind combaterea spălării banilor din 2015 (4-AMLD).
Proprietarii beneficiari ai companiilor sunt definiți ca fiind persoane fizice cu o proprietate directă sau indirectă de 25% a acțiunilor sau a drepturilor de vot, cu excepția companiilor cotate la bursă.
Pentru trusturi, beneficiarii efectivi sunt fondatorul, administratorii, protectorul, beneficiarii și potențialii beneficiari sau orice altă persoană fizică care exercită controlul final asupra trustului.
Publicul nu va avea deocamdată acces la registru
Deoarece registrul este implementat în conformitate cu cea de-a patra directivă a UE (4-AMLD), și nu cu a cincea directivă UE (5-AMLD), acesta nu va fi disponibil publicului. Potrivit portalurilor specializate, este puțin probabil ca această situație să se schimbe până la sfârșitul anului 2021.
Accesul va fi limitat la autoritățile competente, cum ar fi fiscul, vama și poliția. Totuși, în cele din urmă, va deveni accesibil oricărei persoane sau organizații care poate demonstra un interes legitim, așa cum este stabilit în 5-AMLD.
Cu toate acestea, în conformitate cu legile de combatere a spălării banilor din Cipru, implementarea jurisdicției va restricționa „interesul legitim” la înlăturarea activităților de spălare a banilor și a infracțiunilor conexe, se arată într-o analiză a firmei cipriote de avocatură Antoniou McCollum.
De notat că oamenii de afaceri din Moldova, care au interese în Cipru, cunoșteau încă la mijlocul anului trecut despre faptul că Cipru va crea acest registru al beneficiarilor efectivi și ca mai apoi acesta să fie accesibil publicului.
Menționăm că Cipru este în prezent cel mai mare investitor străin în Republica Moldova. Companii înregistrate în această țară, în spatele cărora se află investitori/cetățeni din alte state, dețin cote în cele mai mari bănci și companii din Republica Moldova.
Tot prin companii din Cipru a gestionat o parte din imperiul său și fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc.
Persoanele fizice și juridice din zonele offshore nu vor fi admise să participe direct sau indirect la procesele de privatizare, concesiune, achiziții publice și parteneriat public-privat, prevede un proiect de lege. Legea poate lovi, de exemplu, în compania baronului Rothschild.
În acest sens, a fost aprobat în ședința de Guvern un aviz asupra acestui proiect de lege prin care se modifică mai multe legi: Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la parteneriatul public-privat, Legea privind achizițiile publice, Legea cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.
Interdicții la privatizare și achiziții publice
De asemenea, după încheierea tranzacțiilor privind privatizarea, concesionarea, achiziția publică se propune excluderea posibilității de transfer post-contractare a obligațiilor și a sarcinilor de executare a contractelor cu statul de către contractant – către o persoană terță din zonele offshore.
Adițional, în vederea definirii beneficiarului efectiv se propune reducerea baremului de la 25% la 1% din acțiuni sau din dreptul de vot deținut de o persoană fizică, în scopul excluderii riscurilor de divizare intenționată a cotelor de participare în tranzacțiile cu bunurile statului.
Totodată, s-a propus completarea informației, listei și documentelor care vor fi prezentate de participanți în tranzacțiile menționate cu un document special sub formă de declarație/chestionar prin care se va identifica pertinența și competența persoanei fizice și juridice.
Elaborarea și stabilirea listei jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență (offshore), cât și realizarea metodologiei de stabilire a acestor jurisdicții, se propune să fie atribuite Serviciul Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (SPCSB).
84 de state și zone offshore
La fel, a fost propus includerea întreprinderilor municipale, instituțiilor publice și societăților comerciale cu o cotă majoritară sau integrală de stat în lista entităților care vor raporta riscurile de spălare a banilor și finanțarea terorismului în tranzacții către SPCSB.
Suplimentar, având în vedere, că atât Banca Națională a Moldovei, cât și Comisia Națională a Pieței Financiare au identificat fiecare câte o listă a țărilor offshore, s-a propus analiza oportunității de elaborare a unei singure liste unice care urmează să fie utilizată de către toate entitățile care cad sub incidența legii.
De asemenea, s-a propus completarea Codului penal cu norme mai aspre pentru nerespectarea prevederilor proiectului de lege pentru care a fost aprobat avizul Guvernului.
De notat că în lista țărilor offshore (lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență) aprobată de BNM sunt incluse 84 de state și jurisdicții. La fel și în cea aprobată de CNPF.
Victimele legii
Printre aceste jurisdicții figurează de exemplu Guernsey, unde este înregistrată și firma NR Investments Ltd, deținută de baronul britanic Nathaniel Rothschild ce dorește să preia Aeroportul Internațional Chișinău.
Dacă era în vigoare legea, compania din Ciprul de Nord nu ar fi putut intermedia achiziția a 31 de autobuze Isuzu. Curios este că SPCSB nu a găsit nimic periculos într-o astfel de tranzacție.
Totuși cele mai multe investiții sau operațiuni se fac prin intermediul unor firme din Olanda sau Cipru, state care deși au regimuri fiscale permisive, însă nu apar în listele BNM și CNPF.
De exemplu acționarul majoritar la Aeroportul Internațional Chișinău este din Cipru. Din Olanda provin și o serie de mari investiții în economia moldovenească din ultimii ani: de la cote în capitalul celei de a treia ca mărime bancă, la controlul asupra portului Giurgiulești, sau asupra celei mai mari companii petroliere, abonate la achizițiile publice.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
