Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a făcut public răspunsul pe care l-a trimis la Curtea Constituțională după ce instituția a solicitat o opinie vizavi de sesizările pe marginea Acordului de împrumut din Rusia.
Experții IPRE au identificat multiple încălcări de procedură în procesul de elaborare și adoptare a Legii de ratificare a Acordului de împrumut, inclusiv nerespectarea cerințelor de transparență în procesul decizional.
De asemenea, au fost scoase în evidență multiple discrepanțe dintre Constituția și jurisprudența Curții Constituționale și prevederile Acordului, în special ce țin de prevederile Articolului 3, 7, 11 și prevederile finale ale Acordului.
Potrivit experților IPRE, acordul încalcă și prevederile Convenției de la Viena privind Dreptul Tratatelor, dar și Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova.
Principalele constatări ale IPRE sunt următoarele:
- Prevederea Acordului ce ține de modul de formare și de achitare a datoriei (art. 7 p.2 din Acord) nu corespunde cerințelor de protecție a intereselor naționale stabilite în art. 126 din Constituție, nu este echitabilă întrucât permite formarea datoriei prin calcularea dobânzilor din dobânzi și conține termeni ambigui, ce pot conduce la atribuirea la datoria publică a Republicii Moldova a datoriilor private, formate de întreprinderi înregistrate în Republica Moldova prin împrumuturi contractate de la băncile comerciale din Federația Rusă;
- Prevederea Acordului ce ține de modul de utilizare a fondurilor împrumutate (articolul 3 p. 3 din Acord) nu corespunde scopului pentru care este oferit împrumutul (articolul 1 din Acord), afectând din suveranitatea Republicii Moldova.
- Ratificarea Acordului va conduce la periclitarea integrității sistemului de drept al Republicii Moldova;
- Nu a fost respectată transparența în procesul decizional la elaborarea și adoptarea Legii nr. 57/2020 de ratificare a Acordului, ce este esențială, în baza jurisprudenței Curții Constituționale, pentru asigurarea Statului de Drept;
- Nu a fost utilizat instrumentul de rezervă la Acord, care este unica posibilitate de excludere a aplicării anumitor prevederi din Acord pentru Republica Moldova, în schimb fiind adoptate modificări la Legea de ratificare, care nu au efect juridic la nivel internațional;
- Prevederile finale ale Acordului ce țin de sintagma „limba moldovenească” nu au luat în calcul interpretările Înaltei Curți a prevederilor articolului 13 alin. (1) din Constituție, în sensul Hotărârii Curții Constituționale nr.36/2013 cu privire la interpretarea articolului 13 din Constituție și a Declarației de Independență, care face corp comun cu Constituția, și care constată că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Vedeți aici toate argumentele aduse de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, la solicitarea Înaltei Curți.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
