Candidatul la șefia țării, președintele în exercițiu Igor Dodon, a lansat astăzi un discurs dur la adresa oponentei sale, Maia Sandu. La scurt timp, lidera PAS a reacționat, numind mai multe teze lansate de Dodon drept false. „Dodon a arătat în direct cine a creat toate știrile false din Moldova din ultimii patru ani”, a spus politiciana. AGORA a decis să probeze cele spuse de președintele în exercițiu și vă prezintă opt afirmații ale lui Dodon și contraargumentele lor.
Școlile închise
În discursul său, Igor Dodon a avut două teze cu privire la școlile închise de Maia Sandu, o afirmație utilizată și în campania din 2016.
„Cuiva nu-i place de Maia Sandu, pentru că a închis 200 de școli”. „Maia Sandu a închis școli în peste 180 de sate. Faceți comparație, noi am transferat 300 de milioane de lei din buget pentru a acoperi deficitul pentru școlile mici din sate, care trebuiau să fie închise conform formulei introduse de Maia Sandu în 2014-2015” Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: Fiind ministră a Educației din 2013 până-n 2015, Sandu s-a remarcat prin optimizarea numărului de școli în care învățau mai puțini copii, acțiuni care au fost criticate de mai mulți politicieni.
De fapt, reforma structurală din învățământ, care prevedea optimizarea instituțiilor de învățământ preuniversitar și preșcolar, a fost pornită încă în 2011, cu doi ani înainte de venirea Maiei Sandu la Ministerul Educației. Într-un policy brief realizat în 2014 de Idis Viitorul, se arată că autoritățile centrale „nu au avut, de la început, o viziune clară, de ansamblu, în privința măsurilor necesare realizării procesului de optimizare a instituțiilor de învățământ preuniversitar”. Procesul a fost criticat de PCRM și PSRM care, de altfel, au și depus o moțiune simplă la adresa Maiei Sandu, în 2013.
În 2016, PAS a venit cu statistica potrivit căreia, în perioada în care Maia Sandu a fost Ministră a Educaţiei, au fost închise 82 de şcoli în care numărul elevilor era sub 30. Conform e-democracy, pentru comparaţie, în perioada 2007–2012 au fost închise 94 de şcoli, din cauza depopulării.
Pensiile
„Vârsta de pensionare a fost majorată până a intra eu în funcția de președinte de guvernele în care a fost Maia Sandu” Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: Reforma pensiilor a fost propusă de Guvernul condus de Pavel Filip, din componența căruia Maia Sandu nu a făcut parte niciodată. Mai exact, democrații care conduceau Executivul au ales metoda de creștere lentă a vârstei de pensionare, gradual, cu câte şase luni pe an pentru femei şi patru luni pe an pentru bărbaţi. Ecoul acestei reforme e că începând cu 1 iulie 2020, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 59 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până la 1 iulie 2028. Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 32 de ani și va crește treptat până la 34 de ani. În cazul bărbaţilor care intenţionează să-şi perfecteze pensia pentru limită de vârstă, aceștia trebuie să aibă 63 de ani și stagiu de cotizare de 34 de ani, condiţiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019
În 2017, socialiștii au prezentat un proiect de lege din partea președintelui Dodon. Acesta prevedea modificarea sistemului de pensii, prin indexarea acestora de două ori pe an și revenirea la vârsta precedentă de pensionare – 57 de ani la femei și 62 de ani la bărbați. Indexarea pensiilor de două ori pe an a fost votată, însă după venirea socialiștilor la guvernare vârsta de pensionare nu s-a schimbat.
Distrugerea producătorului autohton
Noi ne propunem să susținem producătorul autohton, dar nu să deschidem piața pentru concernuri economice care vor distruge producătorul autohton. Asta vrea Maia Sandu, nu noi. Igor Dodon
MANIPULARE. Ce a fost cu adevărat: Pe 4 februarie 2020, deputatul Platformei DA Alexandru Slusari a înregistrat un proiect care presupune că cel puțin jumătate din produsele agroalimentare vândute în magazine trebuie să fie autohtone. Pe 7 februarie 2020, o intenție practic identică e enunțată de președintele Igor Dodon. El a spus că producătorii autohtoni i s-au plâns că supermarketurile nu vor să le vândă produsele și cer „majorarea prețului cu 20-30% și că mai trebuie plătit un comision”. Dodon afirmă că Guvernul condus de Sandu a retras proiectul de lege menit să apere producătorii locali, „în favoarea intereselor corporațiilor străine”. Un asemenea proiect a fost, anterior, elaborat de democrați, fiind votat în prima lectură. Potrivit Newsmaker, guvernul Maiei Sandu într-adevăr l-a retras în luna noiembrie 2019. Sursa îl citează pe deputatul Igor Munteanu, ex-președintele comisiei pentru economie, care spunea că precedentul Guvern „nu a știut cum să cuprindă necuprinsul și pur și simplu a retras proiectul de lege”.
Afirmația a reapărut în campania electorală, cu câteva zile înainte de turul întâi. Pe un site ce-l favorizează pe Igor Dodon apare o știre cu un video de la o întâlnire electorală a Maiei Sandu.
Mai exact, lidera PAS e întrebată din mulțime de ce a retras acest proiect.
„Noi avem multe legi care arată bine pe hârtie, dar nu rezolvă problema. Noi am discutat cu rețelele de magazine și ei au spus că au nevoie de volume mari. Producătorii locali sunt mici și ne dau volum mic, respectiv nu puteți să ne impuneți să semnăm un milion de contracte și să nu avem toată cantitatea. Căutăm soluții. Noi nu ne opunem, dimpotrivă, noi le-am spus celor de la rețelele de magazine dacă vor cumpăra de la producătorul local, ei vor face mai mulți bani, vor plăti salarii la mai mulți moldoveni și tot la voi la magazin va ajunge. O soluție care trebuia să fie aplicată e ca statul să cumpere de la producătorii mici, să depoziteze și mai departe să fie ca un intermediar”, a explicat Sandu.
Rusia – „agresor”
Ce face Sandu? Numește Rusia agresor și dușman al RM.
Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: Maia Sandu nu a făcut niciodată o asemenea afirmație. În campania electorală din 2016, Sandu a fost întrebată cum va construi relațiile cu Federația Rusă dacă va deveni președinte. Aceasta a spus că relațiile cu Rusia nu se vor deosebi de cele create cu celelalte state. „Mă interesează ca cetățenii moldoveni să trăiască bine aici și, dacă ei muncesc peste hotare, atunci să trăiască bine acolo unde lucrează. Relațiile cu Rusia le putem îmbunătăți, dacă vom găsi limbă comună”, spune Sandu.
Lichidarea raioanelor
Cât voi fi președinte, nu voi accepta lichidarea raioanelor și primăriilor. Maia Sandu și consilierul ei, fost ex-premier, care e mare analist acum, Sturza, au făcut această reformă în anii 1990.
Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: În 1999, în Republica Moldova a fost pusă în practică o reformă teritorial-administrativă care desfiinţa cele 40 de raioane „moştenite“ de la RSS Moldovenească şi crea în schimb 11 unităţi teritorial-administrative cu populaţie şi teritoriu mai mare, numite judeţe. Judeţele Republicii Moldova au fost abolite în anul 2003, la doi ani după venirea la guvernare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
Fostul premier Ion Sturza într-adevăr a considerat o greșeală revenirea la raioane. Acesta a spus-o și în 2014, iar pe timpul când era desemnat premier, în 2015, a menționat că ar fi fost cazul să nu se renunțe la județe și să fie redus numărul de primării.
Maia Sandu însă nu a avut o atribuție cu reforma teritorial-administrativă în anii 90. Mai exact, în 1999, când reforma a avut loc, Maia Sandu activa în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova.
De altfel, anume actualul premier Ion Chicu menționa că pledează pentru reforma administrativ-teritorială, spunând că R. Moldova are cel mai mare aparat administrativ local per capita în toată Europa.
Cetățenia română
Nu cred că e bine când un președinte e cetățean al altui stat, cum e Maia Sandu. Contracandidatul meu declară că ar vota pentru unire dacă ar fi referendum. Acum vrea să fie președinte de țară. Pentru ce? Ca să o lichideze?
Igor Dodon
MANIPULARE. Ce a fost cu adevărat: „Dacă ar avea loc un referendum pentru Unirea Republicii Moldova cu România, eu aș vota „Da”.” Răspunsul aparține Maiei Sandu și a fost făcut, în 2016, în cadrul emisiunii „În Profunzime”.
În campania din 2016, într-o dezbatere dintre cei doi, a mai fost abordat subiectul cetățeniei române a Maiei Sandu. „Ce simt eu față de România este treaba mea, este sentimentul meu. Eu știu că cetățenii Republicii Moldova nu își doresc astăzi unire și voi face ceea ce vor spune cetățenii Republicii Moldova. Noi putem să ne facem ordine acasă cu sprijinul celor din exterior. Trebuie să vă reamintesc că Igor Dodon a votat pentru un președinte unionist și atunci nu a avut o problemă”, a spus Maia Sandu atunci.
De menționat că Maia Sandu nu a vorbit niciodată despre organizarea unui asemenea referendum.
Marșurile LGBT
Eu nu particip la marșurile gay, așa cum a făcut-o Maia Sandu în ultimii ani.
Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: Maia Sandu nu a participat niciodată la marșurile comunității LGBTQ, numite și Chișinău Pride, organizate de asociația GENDERDOC-M. Totuși, mai multe site-uri afiliate socialiștilor, au folosit o fotografie a Maiei Sandu de la Marșul Solidarității, organizat pe 8 martie 2018, calificând marșul drept unul dedicat minorităților sexuale.
Publicația „Argumenty i Fakty” este deținută de compania Exclusiv Media care controlează postul NTV Moldova, asociat PSRM.
De altfel, în 2019, Sandu face următoarea declarație: „Nu sunt lesbi și nu am fost niciodată, spre regretul trollilor și al stăpânilor lor”. Maia Sandu a venit cu această declarație după ce un filmuleț fabricat în acest sens a fost difuzat în spațiul public.
Limba rusă, exclusă
E foarte cinic să vezi cum Maia Sandu, care a exclus din programul școlar limba rusă, a început a vorbi în rusă.
Igor Dodon
FALS. Ce a fost cu adevărat: Limba rusă nu a fost exclusă din programul școlar. În timp ce Maia Sandu era ministră a Educației, a fost votat Noul Cod al Educației. Deutsche Welle scria că „acest cod „s-a născut” în chinuri groaznice, timp de opt ani, fiind discutat în cadrul a peste 40 de dezbateri publice, de trei guverne. Nici de dezbaterile legislative documentul nu a trecut ușor, comuniștii din opoziție și alte forțe pro-ruse din Parlament încercând să blocheze adoptarea lui”.
În acel cod, se propunea ca limba rusă să fie opțională și nu obligatorie. În același timp, elevii puteau avea posibilitate să aleagă a doua limbă străină pe care să o studieze.
În 2019, potrivit Biroului Național de Statistică, rusa era învățată ca limbă străină de 100.200 de elevi.
Amintim că Dodon și Sandu urmează să se confrunte în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
În primul tur, pentru candidata PAS, Maia Sandu, au votat 36,16% din alegători, iar pentru candidatul independent Igor Dodon – 32,61%.
sursa: agora.md
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
