Procuratura Generală (PG) a Republicii Moldova a publicat raportul de activitate pentru anul 2019. În decursul unui an, conducerea Procuraturii a fost preluată succesiv de către trei echipe de manageri, fapt ce a influențat activitatea angajaților instituției.
,,Erorile și omisiunile admise în perioadele anterioare de activitate (procese penale pornite abuziv, măsuri speciale efectuate neîntemeiat și/sau ilegal, tergiversarea și ineficiența investigațiilor, reprezentarea defectuoasă a acuzării în instanțe), au atins punctul culminant, ceea ce a determinat necesitatea unor intervenții manageriale de urgență și mai dure în privința personalului defectuos și a sectoarelor problematice”, se menționează în raportul PG.
În anul 2019, Inspecția procurorilor a examinat 224 sesizări în privința a 260 procurori, dintre care 81,2 % din numărul total au fost invocate fapte privitor la îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către procurorii în activitatea ce ține de exercitarea/conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanțele de judecată. În special, petiționarii au invocat cercetarea incompletă, superficială și unilaterală a circumstanțelor cazurilor, încălcarea termenului rezonabil a urmăririi penale, controlul insuficient din partea procurorului conducător, adoptarea unor hotărâri ilegale și neîntemeiate, necontestarea hotărârilor ilegale pronunțate de instanțele de judecată, neprezentarea procurorului în ședințele de judecată. Au fost semnalate 21 cazuri de comitere a unor acțiuni abuzive sau coruptibile și 6 – de nerespectare a Codului de etică al procurorilor.
Au fost trași la răspundere disciplinară 24 procurori, fiindu-le aplicate următoarele sancțiuni disciplinare:
- avertisment – 8 procurori;
- mustrare – 13 procurori;
- reducerea salariului – 3 procurori.
Pe teritoriul Republicii Moldova, anul trecut, au fost înregistrate 31 657 infracțiuni, ce constituie o micșorare a numărului infracțiunilor înregistrate, comparativ cu perioada anului 2018, cu 378 infracțiuni.
Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,1% revin infracțiunilor excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 14,6% revin celor grave. În ultimii ani se înregistrează mai multe infracțiuni din categoria celor mai puţin grave şi a infracțiunilor ușoare.
Potrivit raportului, din punct de vedere al respectării termenelor rezonabile, se prezintă a fi problematică practic fiecare a patra cauză penală, iar practic în fiecare a șasea adresare sunt reclamate fapte de tergiversare a urmăririi penale. Elementul caracterului îndelungat al cercetărilor provoacă în mare parte participanților la proces neîncrederea în activitatea nemijlocită a ofițerului de urmărire penală/ procurorului responsabil de caz în particular, cât și subdiviziunii respective în ansamblu.
Urmare a unor verificări, efectuate de Procuratura Generală, au fost stabilite cazuri când procurorii tergiversează perioade îndelungate urmărirea penală sau nu reacționează la tergiversări, nu ţin cont de rezonabilitatea perioadei de efectuare a acțiunilor de urmărire penală, încălcând prevederile actului specificat şi ale Codului de procedură penală.
Rezultatele activității de exercitare a urmăririi penale pe parcursul anului 2019 efectuată nemijlocit de către procurorii în Procuratura Anticorupție este caracterizată de următorul tabel:
Pe parcursul anului 2019 în cadrul efectuării urmăririi penale pe cauzele penale aflate în gestiunea organului de urmărire penală al CNA, a fost emise 37 de delegaţii de către procurori pe 21 cauze penale, iar ca urmare a executării acestora au fost aplicate 184 de sechestre în sumă de 1.093.874.594 lei.
Printre subiecții vizați în sentințele pronunțate în 2019 de instanțele de fond cu participarea procurorilor Procuraturii Anticorupție se regăsesc:
- 2 avocați;
- 4 judecători și 1 grefier;
- 4 procurori;
- 2 ofițeri de urmărire penală;
- 7 ofițeri de investigații;
- 13 ofițeri de patrulare;
- 3 ofițeri de sector;
- 5 colaboratori ai Poliției de Frontieră;
- 8 colaboratori ai altor diverse subdiviziuni ale organelor afacerilor interne;
- 4 militari;
- 3 executori judecătorești;
- 4 primari, 1 viceprimar, 4 secretari ai consiliilor, alți 6 funcționari aiadministrației publice locale;
- 14 angajați ai Serviciului V amal;
- 7 persoane cu funcții de conducere și alți 12 angajați din personalulinstituțiilor medicale;
- 7 persoane cu funcții de conducere și alți 6 angajați din sistemul deînvățământ;
- 18 conducători și alți 12 angajați ai societăților economice;
- 4 conducători și alți 5 angajați ai întreprinderilor de stat și municipale;
- alte 168 persoane din alte categorii de subiecți, fie neangajate în serviciu.
Procuratura Anticorupţie şi organul de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie începând cu perioada anului 2019, până în prezent, au instrumentat mai multe cauze penale ce ţin de activitatea frauduloasă a celor trei bănci comerciale: Banca de Economii S.A., Banca Socială S.A. şi Unibank S.A..
La prezenta cauză penală au fost conexate alte 32 de cauze penale, pe care urmărirea penală a fost pornită în baza art.190, 191, 238, 239, 239/1, 239/2, 243, 244, 284, 329 Cod penal, pe faptele escrocheriei, delapidării averii străine, dobândirii creditului prin înșelăciune, încălcarea regulilor de creditare, gestionarea frauduloasă a băncilor, obstrucționarea supravegherii bancare, crearea și conducerea unei organizații bancare, spălării banilor, evaziunii fiscale, în proporții deosebit de mari și neglijența în serviciu.
În cadrul instrumentării cauzelor penale privind devalizarea celor trei bănci comerciale, s-au constatat mai mulți factorii de risc care constituie cauza prejudicierii sistemului bancar cu 13,34 miliarde lei, ce reprezintă valoarea hârtiilor de valoare de stat emise în vederea acoperirii creditelor de urgență acordate de BNM în favoarea Banca de Economii S.A., Banca Socială S.A. şi Unibank S.A în conformitate cu Hotărârile de Guvern din 13.11.2014 și 30.03.2015, după cum urmează:
- gestionarea defectuoasă şi frauduloasă a managementului celor trei bănci comerciale;
- creditarea masivă a persoanelor afiliate acţionarilor cu încălcarea masivă a principiilor de prudenţă;
- efectuarea plasărilor excesive a mijloacelor financiare în străinătate cu încălcarea normelor prudenţiale de risc;
- raportarea eronată către BNM a poziţiei financiare a celor trei bănci;
- falsificarea documentelor şi înregistrărilor contabile.
Subiecţii care sunt vizaţi în aceste cauze penale sunt persoane fizice, persoane juridice (beneficiari ai creditelor bancare), funcţionari din cadrul celor trei bănci comerciale, persoane publice şi persoane cu funcţie de demnitate publică.
Până în prezent, în cadrul cauzei penale sunt:
- recunoscute în calitate de bănuiți 11 persoane juridice și fizice;
- puse sub învinuire și audiate în calitate de învinuiți 42 persoane juridice şi fizice, inclusiv, 3 deputați din Parlamentul Republicii Moldova.
Totodată, membrii grupului de urmărire penală, în perioada iulie 2019 – curent, au întreprins următoarele:
- audierea în calitate de martori – 33 persoane; – efectuarea perchezițiilor – 31 locații;
- – dispuse măsuri speciale de investigații – 23;
- trimise comisii rogatorii de asistență juridică internațională în Letonia, Austria, Israel, Federația Rusă, Cipru, Estonia, Germania, Elveția, Franța, Emiratele Arabe Unite, Liechtenstein – 11 țări;
- ridicări de documente și obiecte – 51;
- examinate documente și obiecte – 15;
- participări în instanța de judecată, inclusiv, privind examinarea contestațiilor în ordinea art.313 din Codul procedură penală – 79;
- demersuri, delegații, solicitări – 187.
De asemenea, în cadrul cauzei penale nr.2014978151, în perioada iunie 2019 până în prezent, au fost aplicate măsuri asiguratorii în mărime de cca 1,22 mld lei.
Indicii numerici privind rezultatele activității procurorilor PCCOCS pe segmental reprezentării acuzării în instanțele de judecată de fond.
Este alarmant numărul învinuiţilor, inculpaţilor şi condamnaţilor aflaţi în căutare. Astfel, dacă la începutul anului 2019 în căutare se aflau 6 873 de persoane, la data de 01 ianuarie 2020 erau 7 699 de persoane care se ascundeau de urmărirea penală, de judecată şi organele care pun în executare sentinţa, o bună parte a acestora fiind cercetate şi judecate pentru infracţiuni excepţional şi deosebit de grave. Alte 96 persoane învinuite au fost arestate în lipsă, în legătură cu eschivarea de la organul de urmărire penală. Respectiv, numărul total de arestați preventiv la urmărirea penală a constituit 1499 persoane.
La finele anului 2019, în procedura organelor de urmărire penală și procurorilor se aflau cauze penale pe care au fost aplicate sechestre pentru asigurarea confiscării în sumă totală de 3.643.509.212 lei.
Analiza indicilor comparativi pentru ultimii ani, a scos în evidență faptul că munca neremunerată în folosul comunității continuă să se afle printre pedepsele prioritar aplicate de către instanțele de judecată, situație explicabilă prin modificarea art.64 din Partea Generală a Codului penal, precum și modificările operate în partea specială, potrivit cărora cuantumul amenzilor s-a majorat esențial.Respectiv, din acest considerent, inculpații deseori acceptă, chiar solicită stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, deoarece nu dispun de mijloace bănești pentru achitarea amenzilor stabilite pentru anumite infracțiuni.
În pofida acțiunilor întreprinse în scopul excluderii caracterului îndelungat al judecării cauzelor penale, se constată că fenomenul tergiversării judecării cauzelor penale per ansamblu persistă, cunoscând în unele judecătorii chiar o dinamică îngrijorătoare.
Pe parcursul anilor, 5 401 de cauze penale au fost judecate mai mult de 6 luni. În cazul procuraturilor mun. Cahul, r-lor Ciadîr Lunga, Ștefan Vodă, Vulcănești, Rezina s-a constatat o creștere semnificativă, cu circa 30% a cauzelor penale pe care procurorii reprezintă acuzarea de stat și care se examinează o perioadă mai mare de 6 luni. Situația la capitolul dat rămâne a fi critică și în cazul Procuraturii mun. Chișinău, oficiile Buiucani, Botanica, Ciocana, Procuraturii Anticorupție unde anual se atestă o creștere minim cu 20% a numărului cauzelor penale din categoria dată, toate aceste cauze fiind pe rolul Judecătoriei Chișinău.
Activitatea în materie de implementare a Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale
Anul precedent, în privința Republicii Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 54 hotărâri, în 40 hotărâri fiind constatată cel puțin o violare a Convenției din partea Republicii Moldova, în 14 cauze nu a fost constatată nici o violare a Convenției (dintre acestea responsabilitatea Federației Ruse a fost constatată în 16 cauze). Suma prejudiciilor pe care Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să le achite reclamanților se ridică la 499 466,37 euro + 15000 MDL.
Potrivit hotărârilor pronunțate, printre principalele drepturi încălcate se enumeră: Articolul 3 – interzicerea torturii; Articolul 5 – dreptul la libertate și la siguranță; Articolul 6 – dreptul la un proces echitabil; Articolul 8 – dreptul la respectarea vieții private și de familie; Articolul 13 – dreptul la un remediu efectiv; Articolul 1 din Protocol 1 – dreptul la protecția proprietății.
Majoritatea violărilor constatate în 2019 se referă la activitatea judecătorilor. Astfel, 29 din cele 59 de violări ale CEDO (50%) se referă la un singur articol al CEDO – art. 6 (dreptul la un proces echitabil), 11 din aceste violări se referă la anularea hotărârilor judecătorești irevocabile. Printre cele mai importante, din punct de vedere juridic, hotărâri pronunțate în 2019, se numără Ozdil și alții(extrădarea profesorilor turci); Mătăsaru (pedepsirea cu închisoare pentru organizarea unui protest); Bittoun și Pisică (neonorarea obligației de a asigura relațiile dintre părinți și copii) și Roman (neonorarea obligației de a preveni poluarea fonică).
Întregul raport al PG, în 185 de pagini:
sursa: zdg.md
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
