Evoluția dosarelor Colectiv în justiție oglindește, și peste un deceniu, tragedia unde au murit 65 de oameni. Inițial socotit vinovat, primarul de sector Piedone a fost declarat apoi nevinovat de către justiție. În august acest an a fost eliberat artificierul. Iar ofițerul ISU Antonina Radu, condamnată în mai 2022 la 8 ani și 8 luni închisoare în dosarul Colectiv 1 nu a fost prinsă nici acum de autorități.
După tragedia de la Colectiv, din 30 octombrie 2015, au fost deschise mai multe dosare penale, scrie hotnews.ro.
Cu sentințe definitive a fost soluționat doar cazul despre ilegalități în circumstanțele în care s-a produs incendiul și în rolul autorităților în aprobările de funcționare a clubului.
Cine a fost condamnat
Judecătorii au decis reunirea celor trei cauze într-un singur dosar, iar după 6 ani de procese, în 12 mai 2022 Curtea de Apel București a anunțat sentința definitivă:
- Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectoarelor 4 şi 5: 4 ani de închisoare
- Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări la Primăria Sectorului 4: achitată
- Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: achitată
- Sandra Ramona Moţoc, referent superior la Primăria Sector 4: achitată
- Antonina Radu, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare
- George-Petrică Matei, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare
- Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare
- Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni de închisoare
- Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani de închisoare
- Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Daniela Ioana Niţă (decedată), patron al firmei de artificii: încetează procesul
- Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare
Ofițerul ISU Antonina Radu, la un pas de anularea condamnării la Chișinău
După pronunțarea sentinței definitive, au fost puse în aplicare mandatele celor care au primit pedepse cu executare cu o singură excepție: Antonina Radu.
Ofițer în cadru ISU București aceasta a fugit în Republica Moldova, de unde era originară și, deși a fost identificată de polițiști, Ministerul Justiției nu a reușit extrădarea ei nici până în prezent.
Antonina Radu a deschis mai multe acțiuni la instanțele din Chișinău, în paralel cu demersul Ministerului Justiției privind extrădarea, respectiv recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Republicii Moldova.
Potrivit documentelor din dosarele aflate pe rolul Judecătoriei, respectiv Curții de Apel Chișinău, consultate de HotNews, Antonina Radu încearcă să obțină anularea pedepsei pe motiv că, aplicând legislația din Republica Moldova, faptele sale erau prescrise la momentul pronunțării sentinței Curții de Apel București.
Pe 12 iulie, anul curent, Antonina Radu, în prezent Petrescu, a obținut o victorie importantă la Curtea de Apel Chișinău.
Instanța a decis rejudecarea cererii Ministerului Justiției din România privind recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul Republicii Moldova a sentinței penale din dosarul Colectiv.
Cum explică Moldova că nu recunoaște sentința din România
„Decizia Curții de Apel București din 12 mai 20022, a fost pronunţată de autorităţile statului solicitant (România) la o dată, când acţiunea penală în privinţa infracţiunii a cărei săvîrşire a fost sancţionată Radu Antonina (art. 328 Cod penal RM) ar fi fost prescrisă potrivit legislației Republicii Moldova”, scrie în motivarea Curții de Apel Chișinău, consultată de HotNews.
Curtea mai spune:
- „Colegiul Penal subliniază, că în materia recunoașterii și adaptării sancțiunii străine, Republica Moldova este obligată să respecte principiul legalității pedepsei penale, inclusiv limitele de prescripție prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova”.
- „În acest context, Colegiul Penal concluzionează că, recunoașterea unei condamnări penale străine și punerea acesteia în executare, poate fi realizată doar în condițiile în care nu este afectată de vreun impediment de natură legală, inclusiv prescripția”
În primă instanță, Judecătoria Chișinău stabilise pe 7 noiembrie, anul trecut, ca Antonina Radu să execute trei ani de detenție într-o închisoare de femei din Republica Moldova.
Curtea de Apel Chișinău a clasat sentința motivând că instanța de fond pronunțase decizia fără a ține cont că intervenise prescripția. Dosarul urmează a fi reluat la Judecătoria din Chișinău.
Primii eliberați din închisoare
La trei ani de la pronunțarea sentinței definitive din dosarul Colectiv 1, a avut loc și prima eliberare condiționată. Este vorba de pirotehnistul Viorel Zaharia.
Pe 20 august, Judecătoria Ploiești a decis eliberarea sa condiționată cu doi ani înainte de termen. „A avut un comportament ireproșabil”, au motivat judecătorii, care au decis ca până în 2027, Zaharia să respecte un program de supraveghere.
Deținutul nu a achitat niciun leu daune morale, prezentând judecătorilor documente care atestau lipsa veniturilor sau a altor bunuri.
„Deţinutul îşi asumă responsabilitatea pentru fapta săvârşită, conştientizând consecinţele faptei, atitudinea de regret reieşind fără dubiu şi din aspectele susţinute în faţa instanţei de judecată, acesta percepând consecinţele faptei săvârşite ca pe o povară ce îi va apăsa întotdeauna pe conștiință”, se menționează în hotărârea Judecătoriei Ploiești, consultată de HotNews.
Zaharia a fost recompensat de 21 de ori în timpul detenției și a solicitat să fie inclus la orice activitate sau program de reeducare, indiferent că au fost creditate sau necreditate.
În luna septembrie, a urmat cea de-a doua solicitare de liberare condiționată din dosarul Colectiv. Cea a lui Paul Gancea, unul dintre patronii clubului Colectiv. Cererea sa a fost amânată de instanță, pe fondul protestului magistraților.
Cererea lui Gancea urmează a fi judecată pe 4 noiembrie de Judecătoria Sectorului 5. La aceeași instanță se va judeca pe 17 noiembrie și cererea privind eliberarea condiționată a lui Costin Mincu, cel de-al doilea patron al clubului Colectiv.
Procurorii au deschis și un alt dosar, legat de felul în care statul a reacționat după incendiu și despre cum s-a asigurat îngrijirea răniților
Dintre cele 64 de victime care au murit în urma incendiului din Clubul Colectiv, produs în seara de 30 octombrie 2015, 27 și-au pierdut viața în timpul incendiului.
37 au supraviețuit focului, dar au decedat ulterior la spital, într-un interval cuprins între o săptămână și patru luni și jumătate de la incendiu.
Documentele medicale atestau că pacienții care și-au pierdut viața în spitalele din țară sau din străinătate, unde fuseseră transferați, contactaseră infecții nosocomiale multirezistente la antibiotice, aspecte semnalate de familiile victimelor încă de la început.
În primele zile de după incendiul din clubul Colectiv, reprezentanții statului român asigurau opinia publică că în spitalele unde sunt tratate victimele există „de toate”.
„Au de toate, au tot ce le trebuie, în toate spitalele încă de la început a existat tot ce trebuie. (…) Tot ceea ce se poate face în Germania facem și noi aici (…) Nu cred că au îngrijire mai bună decât aici”, Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, pe 31 octombrie 2015.
Procurorii au deschis un dosar, în care nu apar infecțiile nosocomiale
Ancheta privind intervenția autorităților și asistenția medicală acordată victimelor a fost finalizată de Parchetul general în iunie 2024. Soluția procurorilor: clasarea dosarului.
„Sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, procurorul a dispus clasarea (…) nerezultând exercitarea vreunei atribuții de serviciu contrar legii, întrucât nu există un text de lege care să fi impus, în acea perioadă, transferul imediat la unități medicale din străinătate”, motivau procurorii.
Mai mulți supraviețuitori și familiile victimelor au contestat soluția procurorilor în instanță.
În luna martie, anul curent, ÎCCJ a admis plângerile împotriva soluției de clasare și a întors dosarul la Parchetul General pentru reluarea și completarea anchetei.
În motivarea deciziei, prezentată de Snoop, Instanța Supremă a semnalat că procurorii nu au analizat care au fost infecțiile nosocomiale contactate de victime și cum au afectat acestea evoluția ulterioară a stării de sănătate.
„Nu au fost efectuate verificări asupra modalității în care au fost respectate în spitalele în care au fost internate victimele incendiului dispozițiile legale privind activitatea de prevenire a acestor infecții și nu au fost identificate persoanele cu competențe legale și responsabilități în acest sens”, a reținut judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu de la ICCJ în motivare.
Magistratul sublinia că nici în privința săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu în legătură cu transferul victimelor la unități medicale din străinătate, procurorii nu au administrat suficiente probe care să confirme/infirme săvârșirea faptelor.
Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat au fost audiați ca martori în dosarul Colectiv.
HotNews a solicitat Parchetului General un punct de vedere despre stadiul dosarului Colectiv 2, însă reprezentanții instituției nu au răspuns încă solicitării.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
