Pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană (UE), cu accent pe continuarea reformei justiției și a administrației publice locale, reprezintă prioritățile Parlamentului de legislatura a XII-a, învestit pe 22 octombrie.
Spicherul Igor Grosu, care și-a început cel de-al doilea mandat consecutiv la conducerea Parlamentului, a subliniat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că reformei justiției reprezintă un domeniu esențial în negocierile de aderare la UE.
Reforma justiției face parte din primul cluster de negocieri cu UE – „este deschis primul și închis ultimul” – și Igor Grosu își dorește „mai multă viteză” în implementarea acesteia.
„Aștept mai multă viteză pe dimensiunea evaluării externe. Acum avem mici întârzieri la Comisia vetting ce ține de procurori. Dar mai am și o altă așteptare: Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procuraturii trebuie să devină cât mai repede funcționale. Ele trebuie să preia ulterior funcțiile de șefi ai comisiilor de evaluare, de promovare în carieră, de accedere. Ce se întâmplă acum cu evaluarea externă e un mecanism extraordinar. Am fost nevoiți să apelăm la așa ceva, pentru că mecanismul nostru nu funcționa”, a punctat șeful Legislativului la Moldova 1.
Insistând asupra autonomiei instituțiilor judiciare, spicherul a pledat pentru o asumare internă a curățeniei în sistemul de justiție, capabilă să gestioneze promovările și integritatea fără intervenții externe.
„Nu putem tot timpul aștepta ca cineva din exterior să ne evalueze procurorii, judecătorii. Noi trebuie să devenim cei care să construim aceste instituții, să fie capacitatea să-i încurajăm, să le dăm și alte instrumente de care au nevoie ca să-i motivăm. Nimeni nu o să facă în locul nostru curățenie la noi în sistem. Fiecare cu sistemul lui. Cel mai bine judecătorii în cunosc pe judecători, pe procurori cel mai bine îi cunosc procurorii – care sunt de treabă, care au demonstrat că merită. Deci, noi trebuie să facem curățenie în ograda noastră, nu să așteptăm să vină Uniunea Europeană să ne întrebe unde e problema”, a explicat președintele Parlamentului.
Potrivit lui Igor Grosu, „deputații vor trebui să-și asume decizii dificile” și să promoveze politici nepopulare, dar „necesare pentru progresul țării”. Una dintre ele este reforma administrației publice locale, care ar trebui definitivată până la începutul anului 2027.
„Vrem să venim, până la începutul lui 2027, cu o decizie politică asumată. O să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai bună variantă, pentru că sunt diferite opțiuni. Noi avem o bună experiență – amalgamarea voluntară. Mulți au pornit, puțini au ajuns într-un final. Avem două exemple – unul la Florești și unul la Leova. Experiența e bună, avem ce învăța din ea, dar o să ia foarte mult timp, dacă ar fi să mergem numai pe această variantă. Trebuie să fie o metodă mixtă pentru anumite localități mari, să oferim această discreție. Pentru cele mici să acționăm altfel”, a anticipat liderul partidului aflat la guvernare.
Reforma locală este esențială pentru accesul la fonduri europene, a subliniat oficialul.
„Condițiile de eligibilitate și de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile noastre sunt mult mai exigente și ele încep și de la complexitatea proiectului pe care trebuie să îl prezinți, și de la numărul populației. (…) Deci, sunt niște lucruri spre care noi trebuie să tindem. N-o să fie elaborat doar pentru Republica Moldova. Prin asta au trecut țările baltice, prin asta a trecut Polonia și trebuie să trecem și noi inevitabil. Sunt „Satul european I”, „Satul european II”, „Satul european III” care va fi în 2026 pentru a ne pregăti”, a conchis șeful Legislativului la postul public de televiziune.
Precizăm că Parlamentul de legislatura a XII-a, ales în urma scrutinului din 28 septembrie curent, s-a întrunit miercuri, 22 octombrie, în ședința de constituire.
Legislativul are șase fracțiuni parlamentare – a Partidului Acțiune și Solidaritate formată din 55 de deputați, a Partidului Socialiștilor care are 17 deputați, ale Partidului Comuniștilor și Blocului „Alternativa” cu câte opt deputați și cele ale Partidului Nostru și Partidului „Democrația Acasă” care au câte șase legislatori. Vasile Tarlev este unicul deputat neafiliat.
În funcția de spicher a fost reales Igor Grosu, liderul PAS, fiind unicul președinte al Parlamentului, de la proclamarea independenței R. Moldova, care va deține două mandate consecutive de șef al Legislativului.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
