Aliații lui Giorgia Meloni jubilează, în timp ce Franța se aseamănă tot mai mult cu Italia anilor ’80 și ’90, atunci când guverne succesive se prăbușeau sub criza datoriei publice la scurt timp după ce preluau puterea. Parisul a schimbat cinci premieri în mai puțin de doi ani, iar deficitul bugetar mare îi îngrijorează pe specialiști, care avertizează că „Franța este paralizată de haos, neputință și datorii”.
În timp ce Franța se chinuie să își redobândească stabilitatea politică, guvernul lui Meloni se dovedește a fi mult mai eficient în privința reducerii datoriei publice uriașe și pare că va putea rămâne la putere până la finalul mandatului.
Ziarele de la Roma și Torino au demonstrat o „gioia maligna” sau un „Schadenfreude” aparte în legătură cu decăderea președintelui francez Emmanuel Macron.
„Unde este grandoarea acum?”, a titrat Il Messaggero, în timp ce vicepremierul italian Matteo Salvini s-a grăbit să sărbătorească „a ‘nșpea înfrângere” a lui Macron.
„În sufletul lor, unii membri ai guvernului italian s-ar putea să nu fie atât de supărați despre situația actuală, dar nu o pot spune în public”, a spus Marc Lazar, expert în relațiile franco-italiene care predă la Universitatea Luiss de la Roma și la Institutul de Studii Politice din Paris.
Franța pare să își piardă din influența pe care o avea asupra Bruxellesului, în timp ce Italia are acum un cuvânt mai greu de spus în politicile europene chiar și față de perioada de glorie a fostului prim-ministru, Mario Draghi, potrivit europarlamentarului Nicola Procaccini.
„Evident, politicile promovate de guvernele lui Macron sunt politici greșite”, a spus Procaccini, un aliat apropiat al lui Meloni.
„La scurt timp după ce premierul francez Fracois Bayrou ne-a acuzat de dumping fiscal, propriul lui guvern a fost ‘dumped’ (demis)”, a remarcat ironic un politician din coaliția lui Meloni intervievat de Politico.
Deputatul în cauză se referea la acuzația făcută de Bayrou luna trecută despre presupusele tentative ale guvernului de la Roma de a ademeni familii bogate din Franța în Italia cu stimulente fiscale.
Serviciul datoriei publice în Franța anul acesta este estimat la 67 de miliarde de euro, reprezentând o sumă mai mare decât cheltuielile oricărui departament guvernamental în afară de educație și apărare, potrivit BBC.
Experții estimează că, până în 2030, costurile aferente datoriei publice a guvernului francez vor crește la 100 de miliarde de euro, depășind bugetele pentru apărare și educație.
Posibilitatea ca Franța să necesite un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional sau intervenția Băncii Centrale Europene nu mai este doar o fantezie.
Chiar și mandatul noului premier francez, Sebastien Lecornu, a început într-un mod asemănător fostelor guverne instabile ale Italiei, după ce Macron i-a cerut prim-ministrului să se consulte cu partidele despre bugetul pentru anul următor înainte să formeze guvernul.
Ambele țări se confruntă cu o datorie publică mai mare de 3 trilioane de euro, dar Italia a reușit să își mențină deficitul bugetar aproape de limita de 3% din PIB impusă de UE, în timp ce Franța are în plan să atingă acest obiectiv abia în 2029 – anul acesta, deficitul va ajunge cel mai probabil la 5,4% din PIB.
Cu toate că ratingul de credit – evaluarea capacității unui debitor de a rambursa datoria – al Italiei este mai mic decât cel din Franța, există mai multe semne care indică faptul că cele două evaluări ar putea deveni egale în scurt timp.
În crizele din trecut, Italia s-a bazat de multe ori pe guverne tehnocrate conduse de outsideri precum Mario Monti sau Mario Draghi și susținute de partidele principale.
Tabăra lui Macron nu se va putea inspira prea mult din modelul italian întrucât această abordare ar putea alimenta și mai mult ascensiunea partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen – Adunarea Națională – înainte de importantele alegeri locale de anul viitor și de cursa prezidențială din 2027.
Macron insistă asupra faptului că va putea scoate țara din actuala criză, dar al doilea său mandat prezidențial se va încheia peste doar 18 luni.
„În acest moment critic, când însăși suveranitatea și libertatea Franței și a Europei sunt puse în joc, Franța se găsește paralizată de haos, neputință și datorii”, a spus analistul politic cu experiență Nicolas Baverez.
Economistul Philippe Dessertine, directorul Institutului de Înalte Finanțe de la Paris, a comparat situația Franței cu un dig care „pare destul de solid, toată lumea stă pe el, dar dedesubt marea îl roade până când, într-o zi, totul se va prăbuși brusc”.
„Din păcate, asta se va întâmpla dacă vom continua să nu facem nimic”, a mai spus Dessertine.
Franța a devenit complet dependentă de cheltuielile publice, aceasta fiind metoda preferată de fiecare guvern – de stânga sau de dreapta – pentru a „stinge focul nemulțumirii” și pentru a „cumpăra liniștea socială”, potrivit lui Francoise Fressoz de la ziarul Le Monde.
„Toată lumea poate simți acum că acest sistem a ajuns la final. Suntem la sfârșitul vechiului stat al bunăstării, dar nimeni nu vrea să plătească prețul sau să se confrunte cu reformele ce trebuie făcute.”
Macron este adevărata țintă a nemulțumirii poporului și poartă întreaga responsabilitate pentru „naufragiul” Franței, potrivit lui Baverez, care a scris în Le Figaro că „la fel ca toți demagogii, [Macron] a transformat țara noastră într-un câmp de ruine”.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
