Președintele rusVladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping au fost surprinși recent, la Beijing, discutând despre metode de prelungire a vieții și despre nemurire în fața unui microfon uitat deschis. Pentru președintele rus, subiectul mortalității ajunge la esența celei mai mari vulnerabilități a sistemului autocratic pe care l-a construit: se va destrăma totul când nu va mai fi el la putere?
În cei 25 de ani de când a fost ales pentru prima dată ca președinte, Putin a reconstruit sistemul politic rus după chipul și asemănarea sa, arată o analiză The Moscow Times.
Partidul de guvernământ pro-Kremlin, Rusia Unită, ocupă 315 din 450 de locuri în Duma de Stat și deține marea majoritate a posturilor regionale. Alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, potrivit observatorilor care verifică respectarea drepturilor omului, iar modificările constituționale pe care le-a supervizat în 2020 îi permit lui Putin să rămână președinte până în 2036, când va împlini 83 de ani.
Aceste lucruri îi fac pe mulți analiști să creadă că Putin nu va părăsi funcția de bunăvoie. În schimb, dacă președintele rus ar muri sau ar deveni incapabil să conducă țara, lucrurile ar începe să scape de sub controlul său.
În primul rând, într-o astfel de situație, prim-ministrul Rusiei ar urma să preia președinția. Mihail Mișustin, care este premier din din 2020, ar deveni temporar liderul țării. Conform Constituției, Consiliul Federației ar trebui să convoace alegeri pentru a desemna un nou președinte în termen de 14 zile.
Aici procesul s-ar complica. Din câte știu analiștii, Putin nu și-a ales un succesor.
„Dacă Vladimir Putin ar muri subit, ar exista o presiune uriașă pentru a nu strica lucrurile și a evita o perioadă de tulburări. Nu vrem să ne întoarcem în anii ’90. Nu vrem Războiul Civil Rus”, a spus Julian Waller, profesor la Universitatea George Washington și cercetător pe tema Rusiei la think tank-ul CNA.
O astfel de situație ar putea duce la apariția a numeroși candidați la conducerea țării. Numirea lui Mișustin ca președinte interimar nu garantează că va fi și ales în funcție, spun experții, iar procesul electoral ar putea servi la legitimarea unui succesor ales personal.
Există însă un paradox fundamental în componența cercului apropiat al lui Putin: mulți dintre potențialii săi înlocuitori sunt și ei în vârstă.
Personaje precum ministrul Apărării, Andrei Belousov, fostul secretar al Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, au fost la un moment dat numiți de analiști ca potențiali succesori. Cel mai tânăr dintre ei are 66 de ani.
„Ștafeta trebuia predată cu ceva timp în urmă. Nu au făcut acest lucru, dar a existat un fel de grabă în ultimii doi ani – de fapt, de la război încoace – pentru a încerca să împrospăteze sângele elitei ruse”, a spus Waller.
El crede că un succesor ar putea apărea nu din cercul apropiat al lui Putin, ci din rândul oficialilor numiți în timpul războiului din Ucraina.
Oameni precum Alexei Diumin, secretarul Consiliului de Stat (în vârstă de 53 de ani și fost bodyguard al lui Putin), sau Dmitri Patrușev, viceprim-ministrul agriculturii (în vârstă de 47 de ani și fiul fostului secretar al Consiliului de Securitate), ar susține probabil sistemul creat de Putin, fără să se confrunte cu povara vârstei.
De asemenea, oficialii ar putea încerca să instaleze o persoană care nu este controversată, dar este maleabilă la dorințele elitelor politice.
„Este posibil ca persoana care îi succede lui Vladimir Putin să nu fie cea mai puternică persoană din ordinea politică, cel puțin pe termen scurt”, a adăugat Waller.
Există puține precedente în Rusia modernă pentru tipul de haos pe care l-ar putea aduce o astfel de schimbare de gardă.
Cea mai recentă criză majoră cu care s-a confruntat regimul rus a avut loc în 2023, când liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a lansat o tentativă de revoltă militară care i-a adus pe luptătorii săi de la Rostov-pe-Don la porțile Moscovei.
Autoritățile ruse au fost luate pe nepregătite. Mesajele publice pe parcursul revoltei au fost rare, iar conducerea rusă părea nesigură cum să răspundă. Moartea lui Putin ar putea provoca un răspuns similar în rândul autorităților și al publicului larg, a declarat Margarita Zavadskaia, expertă în politica rusă la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale.
„Absența sa bruscă ar fi șocantă, dar oamenii sunt mai predispuși să adopte o atitudine de așteptare și observare, decât să se mobilizeze împotriva sau în sprijinul noii conduceri sau să-l comemoreze pe Putin”, a spus ea.
În tradiția liderilor sovietici de dinaintea sa, moartea lui Putin s-ar putea să nu fie anunțată imediat, pentru ca elitele să câștige timp pentru a veni cu o soluție, a sugerat Zavadskaia.
E puțin probabil ca facțiunile din afara Kremlinului și nivelul superior al elitelor să joace un rol într-o astfel de schimbare, a continuat ea, iar armata, care e dezbinată, ar avea nevoie de un stimulent puternic pentru a sprijini un contracandidat.
Deși grupurile de opoziție democratică ar face probabil mult zgomot pentru a mobiliza rușii anti-Putin, acestea au fost în mare parte exilate și retrogradate la irelevanță politică din cauza restrângerii masive a libertăților civile de către Kremlin.
În orice caz, spune Zavadskaia, singura certitudine cu privire la o Rusie post-Putin este că „e puțin probabil să devină un regim democratic”.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
