Unii oficiali occidentali din domeniul informațiilor se tem că înțelegerea dintre Rusia și Norvegia privind Insulele Svalbard oferă Moscovei o oportunitate de a crea probleme. Șeful serviciilor de informații din Norvegia, amiralul Nils Andreas Stensonses, avertiza în iunie că, în ultima vreme, zona arctică „primește mai multă atenție” din partea Rusiei, parțial pentru că Marea Baltică a devenit o apă ostilă pentru navele rusești după invadarea Ucrainei, relatează The Economist.
În urmă cu trei ani, nave de pescuit rusești au sabotat un cablu de comunicații care se întinde pe sute de kilometri până la Norvegia continentală. În anul următor, administrația lui Vladimir Putin a desemnat Norvegia drept țară ostilă, incluzând-o pe lista sa a statelor „neprietenoase”.
În martie, Rusia a acuzat Norvegia că a încălcat tratatul privind Insulele Svalbard și că desfășoară „activități militare” în acest arhipelag aflat dincolo de Cercul Polar.
Pentru oamenii din Barentsburg, al doilea cel mai mare oraș din Svalbard și principare așezare rusească, și pentru cei câțiva din orașul minier din apropiere, Pyramiden, asta înseamnă o izolare tot mai mare.
O femeie care spune că a sosit din Moscova în urmă cu o lună pentru a lucra cu turiștii mărturisește că este disperată să plece. Populația orașului Barentsburg scăzuse deja de la un vârf de aproape 2.000 de locuitori în secolul trecut la aproximativ 340. Mina sa devenită neprofitabilă produce cărbune de calitate proastă, ars local: cele două coșuri ale centralei electrice împrăștie nori de funingine peste ghețarii din apropiere.
Ucrainenii, care altădată lucrau în mină, au plecat, în mare parte. Și rușii liberali au fugit. Unii s-au mutat în prosperul oraș norvegian Longyearbyen, aflat la 40 de kilometri distanță, accesibil cu barca, snowmobilul sau elicopterul.
Umbra lungă a războiului din Ucraina planează și asupra rușilor din Insulele Svalbard
O rusoaică din Longyearbyen, care este și capitala Insulelor Svalbard, afirmă că a devenit prea „complicat” să rămână în Barentsburg după ce s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Un alt rus spune că este prins pe insulă fără pașaport, jurând că nu se va mai întoarce niciodată în Rusia. Chiar și o simplă vizită în Barentsburg vine cu riscuri. Rușii din Longyearbyen care au mers în așezarea rusească pentru a vota la alegerile prezidențiale de anul trecut povestesc că au fost percheziționați la sosire și că au trebuit să își exprime votul sub privirea oficialilor locali.
Guvernatorul norvegian al insulelor, Lars Fause, supraveghează orașele administrate de ruși. El afirmă că nu există tensiuni, dar autoritățile descurajează acum vizitele norvegienilor și ale turiștilor străini în Barentsburg și Pyramiden. Unii vin totuși pentru a face drumeții, schi și pentru a observa fauna sălbatică, inclusiv urși polari, reni, morse și balene.
O altă atracție o constituie arhitectura sovietică învechită.
Un bloc din 1974, vopsit în culori țipătoare și numit „Stele”, este promovat drept „cel mai nordic zgârie-nori din lume”. Are patru etaje.
Norvegienii și rușii se înțelegeau mai bine chiar și în perioada Războiului Rece
Relațiile dintre orașe erau mai bune chiar și în timpul Războiului Rece. Primarul din Longyearbyen, Terje Aunevik, observă că locuitorii au încetat să mai facă vizite reciproce de zilele naționale ale celor două țări. Paradele rusești sunt mai militariste în prezent, spune el, și implică simboluri ale diferenței culturale, precum o cruce ortodoxă de lemn.
Câteva steaguri sovietice au fost pictate pe clădiri din Barentsburg. Rușii pot intra în Svalbard fără viză, dacă vin cu barca din Murmansk. Un episcop pro-Putin a făcut vizite repetate pentru a fi filmat lângă obiective religioase ortodoxe.
Un geolog din Sankt Petersburg spune că a cartografiat teritorii din Svalbard timp de decenii, căutând pământuri rare și alte minerale împreună cu oameni de știință polonezi, germani și norvegieni. Astăzi lucrează doar cu alți ruși. O biologă marină norvegiană din Longyearbyen spune, în schimb, că cercetările ei anterioare alături de colegi ruși, care monitorizau marea și gheața din fiordul din apropiere, s-au încheiat.
Rusia nu își va închide așezarea în ruină. A propus un centru de cercetare pe insulă pentru oamenii de știință din „Sudul Global”, deși norvegienii probabil nu vor permite asta. Orașul are încă valoare propagandistică și, poate, de informații pentru Putin.
„Cărbunele din Barentsburg poate că nu merită scos la suprafață, dar le oferă rușilor un pretext pentru a rămâne înfipți acolo”, conchide The Economist.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
