În Europa, femeile din politică nu trebuie să fie celebre pentru a fi ținta atacurilor din mediul online, arată un studiu publicat în revista Politics and Gender. Un profesor de la Universitatea din Oxford explică ce se ascunde în spatele unor astfel de ostilități, potrivit Euronews.com.
Studiul a fost publicat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge, care au analizat peste 23 de milioane de postări pe platforma de socializare X – mesaje adresate politicienilor din Germania, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. La momentul respectiv, platforma de socializare avea încă moderare activă a conținutului.
Potrivit studiului publicat în 30 iulie în revista de științe politice Politics and Gender, femeile din politică sunt mai expuse decât colegii lor bărbați la atacuri bazate pe identitate, pe rețelele de socializare.
De asemenea, studiul arată că politicienii bărbați tind să fie ținta unor insulte generale, iar femeile din politică sunt mai des atacate pentru aspectul fizic, gen, etnie sau pentru moralitatea personală.
În Europa, faima nu are prea multă legătură cu atacurile. Cercetătorii au descoperit că femeile din politică sunt ținta unor tweet-uri nepoliticoase, indiferent de cât de cunoscute sunt, și că sunt mai expuse la astfel de atacuri decât colegii lor bărbați.
Studiul a definit tweeturile „necivilizate” ca fiind cele care conțin discursuri de ură, stereotipuri de gen, limbaj exclusivist (cum ar fi „femeile ar trebui să stea acasă în loc să se ocupe de politică”), amenințări la adresa drepturilor individuale, injurii, atacuri la persoană („mincinoasă”, „trădătoare”), vulgarități, sarcasm, strigăte cu majuscule sau conținut incendiar sau umilitor.
Cercetătorii au avertizat că astfel de atacuri pot determina femeile să-și reducă prezența online și să le descurajeze să candideze pentru funcții politice.
România, la coada clasamentului UE privind femeile în politică
Femeile reprezintă peste 50% din populația României, dar participarea lor în politică este în continuare insuficientă și cu mult sub media europeană.
În 2024, în rândul statelor membre cea mai mare prezenţă a femeilor în Parlament se înregistra în Suedia (45,6%), Finlanda (45,5%) şi Danemarca (44,7%), potrivit unui studiu publicat în martie 2025 de Eurostat.
La polul opus, ţările cu cea mai mică prezenţă a femeilor în Parlament sunt: Cipru (14,3%), Ungaria (14,6%) şi România (19,5%), arată același studiu.
Tot în 2024, femeile deţineau aproximativ 30% din poziţiile din guvern, în creştere cu 10 puncte procentuale comparativ cu 20% în 2014.
În ciuda faptului că femeile dispun de un grad înalt de studii în domeniul politicilor publice (71%), după alegerile parlamentare din 2008 ponderea reprezentativității femeilor este de 9,77% (11,38% în Senat și 5,84% în Camera Deputaților), fiind una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (și locul 89 în lume din 131 de țări), arată Autoritatea Electorală Permanentă.
Statisticile arată, de asemenea, că femeile se regăsesc doar în proporție de 3,5% printre primari, 4,7% prefecți și 10,7% sub-prefecți. Singura instituție unde femeile din România sunt, într-o anumită măsură, mai bine reprezentate este Parlamentul European, cu 36% dintre europarlamentarii români.
„Du-te în bucătărie”
Euronews expune cazul Giuliei Fossati, o femeie care a intrat în politica italiană în jurul anului 2021 și care a apelat în mod constant la rețelele de socializare pentru a-și împărtăși opiniile pe teme precum migrația, rasismul și feminismul. Dar prezența ei online a avut un preț.
„Există o mare violență pe rețelele de socializare”, a declarat Fossati, membră a Partidului Democrat de centru-stânga, care reprezintă femeile înregistrate ca membre ale partidului în Pavia, lângă Milano.
„Primesc multe comentarii, mai ales când vorbesc despre subiecte feministe”, a declarat ea pentru Euronews Next, citând exemple precum „du-te în bucătărie” sau „idiotă, taci din gură”.
Fossati nu este încă un nume cunoscut în politica italiană, dar se confruntă deja cu hărțuire online, insultele combinând adesea remarci jignitoare la adresa genului și vârstei sale.
„Mă numesc «tânără» într-un mod care mă face să par mai puțin credibilă, mai puțin capabilă să mă apăr decât un adult”, a spus ea.
Experiența lui Fossati nu este o excepție.
„Se așteaptă ca femeile să rămână în sfera privată”
Andrea Pető, profesoară la departamentul de studii de gen al Universității Central Europene din Viena, spune că hărțuirea online a femeilor este de mult timp sub lupă, determinând cercetări, dezbateri și reforme legislative.
Ea spune că puterea, politica și dezbaterea publică nu au fost asociate istoric cu rolurile sau tradițiile feminine, iar în unele țări europene, precum Grecia, dreptul universal la vot a fost instituit abia în 1952.
Moștenirea acestei inegalități de gen este evidentă chiar și astăzi. Când femeile intră în spațiile politice, inclusiv pe rețelele de socializare, ele pot întâmpina ostilitate și atacuri pentru că sunt femei, spune profesoara.
„Se așteaptă ca femeile să rămână în sfera privată, iar cele care pun la îndoială această separare, fie ele vrăjitoare, Marie Curie, politiciene locale sau deputate, se confruntă cu un anumit tip de măsuri disciplinare din partea sferei publice, condusă de bărbați”, a afirmat ea.
Dar această ostilitate online este determinată de atitudini sociale profund înrădăcinate, de sistemele tehnologice care le amplifică sau de ambele?
Cauzele profunde ale urii online față de femei
„Tehnologia funcționează adesea ca o oglindă”, spune Sandra Wachter, profesoară de tehnologie și reglementare la Universitatea Oxford și la Institutul Hasso Plattner din Potsdam, Germania.
„Cei care se confruntă deja cu opresiune și discriminare în societate se vor confrunta cu acestea la o scară mai mare dacă implementăm tehnologia într-un mod complet neîngrădit. Și de aceea legea este importantă”, a declarat ea pentru Euronews Next.
Wachter a remarcat că, dincolo de cauzele sociale și istorice, atacurile online împotriva femeilor sunt determinate și de interesele economice ale marilor companii de tehnologie. Ea a spus că modelele lor de afaceri sunt concepute pentru a menține utilizatorii online cât mai mult timp posibil, pentru a vinde reclame.
„Ceea ce oamenii vor să vadă și ceea ce îi menține interesați este ceva scandalos, revoltător”, a spus Wachter.
Acesta este un motiv cheie pentru care știrile false, adesea caracterizate printr-un ton senzaționalist, tind să se răspândească mai departe și mai repede decât informațiile legitime.
Chiar și așa, mulți oameni nu sunt conștienți de această problemă, a spus Wachter. Victimele atacurilor online sunt adesea învinovățite, în timp ce autorii nu reușesc adesea să înțeleagă cât de grave pot fi consecințele, în parte din cauza mediului digital, a spus ea.
Cum se poate remedia problema
Unele platforme, precum TikTok, utilizează moderarea conținutului bazată pe AI, în timp ce altele, precum Facebook și Instagram ale Meta, au redus revizuirea conținutului.
Însă AI nu poate detecta totul, a avertizat Sara de Vuyst, profesoară de cultură vizuală contemporană la Universitatea din Maastricht, Olanda.
„Aceasta [utilizarea AI] prezintă unele probleme; se pierd anumite lucruri atunci când comentariile sunt formulate într-un mod mai sarcastic, nuanțele se pierd”, a declarat de Vuyst pentru Euronews Next.
Atât de Vuyst, cât și Wachter sunt de acord că reglementări precum Legea privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene reprezintă un pas în direcția cea bună.
Intrată în vigoare în februarie 2024, DSA are ca scop protejarea drepturilor consumatorilor online. Aceasta facilitează semnalarea de către utilizatori a postărilor online problematice și impune marilor companii de social media să implementeze protocoale de reducere a riscurilor.
Cu toate acestea, atât de Vuyst, cât și Wachter susțin că, în conformitate cu DSA, responsabilitatea corporativă a acestor companii rămâne scăzută.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
