Pe 14 iulie începe oficial perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, un moment adesea confundat cu campania electorală propriu-zisă. De ce este important să înțelegem diferența dintre cele două, ce reguli intră în vigoare în această etapă și ce tehnologii vor fi folosite în premieră în cadrul acestor alegeri? Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, explică într-un interviu pentru IPN care sunt noutățile acestui scrutin, cum se asigură integritatea votului, dar și ce provocări majore planează asupra alegerilor din acest an.
Începe perioada electorală. Vă rog să explicăm publicului larg ce înseamnă această perioadă electorală, mai ales că există de obicei confuzii între perioada electorală și campania electorală
Tehnic vorbind, Codul Electoral prevede câteva termene care se referă la alegeri. Unul sau principalul dintre ele, într-adevăr, este începerea perioadei electorale – deci atunci când, de fapt, autoritatea electorală centrală începe propriu-zis majoritatea procedurilor electorale pentru scrutinul care urmează. Și de începutul acesteia sunt legate anumite restricții, limitări, reglementări speciale etc. Și al doilea termen este campania electorală care durează exclusiv 30 de zile. Ea la fel se află în interiorul acestui termen de perioadă electorală. Perioada electorală pentru alegerile parlamentare începe pe 14 iulie și se finalizează atunci când Curtea Constituțională va valida rezultatele alegerilor.
Deci noi știm când începe, dar nu știm cât durează. În funcție de operativitatea cu care vom reuși să procesăm rezultate, vom reuși să prezentăm Curții Constituționale raportul și deja reieșind din numărul de litigii care vor fi, eventual, și termenul în care Curtea Constituțională va examina. Atunci vom cunoaște exact cât a durat de fapt perioada electorală.
Știm cert însă că durează 30 de zile campania electorală, care începe pe 28 august, și se încheie sâmbătă înainte de ziua alegerilor. Respectiv, în acel termen, competitorii electorali, concurenții electorali, care vor fi înregistrați, sunt în drept să desfășoare agitație electorală. Până în 28 august, partidele politice sunt îndrept să desfășoare activitatea de promovare politică obișnuită, fără îndemnul de a vota concurentul electoral. Deci ei pot să se promoveze, ei pot să discute cu cetățenii, să prezinte anumite informații, doar fără îndemnul ca cetățeanul să-i voteze. Asta ar fi o deosibire foarte subțire.
Este destul de complicat să faci o diferență între o campanie de agitație electorală și promovare politică obișnuită, dar așa cum am făcut-o de fiecare dată, o să încercăm și în acest scrutin să facem această delimitare.
Cert, simplu, pentru cetățean, atunci când aude „votează-mă”, „alege-mă” – asta deja este agitație electorală. În rest, campanie de promovare – că „eu sunt cel mai bun”, „cel mai specialist”, „cel mai profesionist” – este cumva doar publicitate politică, atâta timp cât nu urmează următorul îndemn de a-l vota.
În perioada electorală noi am aprobat un program calendaristic în care sunt explicate toate termenele limită – când începe și când se finalizează – așa încât pentru toți actorii procesului electoral să le fie clar, când urmează să se întâmple anumite lucruri.
Cel mai important probabil este desemnarea și înregistrarea candidaților care începe pe 20 iulie și se finalizează în jur de 20 august. Deci în acest interval, partidele politice, eventual candidații independenți, blocurile electorale sunt în drept să prezinte Comisiei Electorale Centrale spre examinare setul de documente pentru înregistrarea candidaților.
Deja am văzut în spațiul public nume lansate de diferite partide politice, că vor figura eventual pe listele concurentului electoral sau ale partidelor politice mai bine zis – acest lucru nu este oficial. Deci, încă o dată, oficial setul de acte care se prezintă la Comisia Electorală Centrală, urmează să fie depus începând cu data de 20 iulie.
Inovații în alegerile din 28 septembrie
Cu ce noutăți vine acest scrutin?
Într-adevăr, o să fie câteva inovații, mai bine zis lucruri pe care le-am testat în trecut, la scrutinele precedente. În primul rând vorbim de colectarea electronică a listelor pentru candidații independenți. O să încercăm să promovăm acest mecanism și în acest scrutin pentru eventuali candidați independenți, care vor dori să se înscrie în cursa electorală. Vom încerca să punem în aplicare în premieră chestiunea cu lista electronică a alegătorilor în secțiile de votare peste hotare, pentru lista electronică suplimentară. Adică acolo unde cetățeanul vine la secția de votare și urmează să treacă un proces destul de îndelungat, timp în care funcționarul electoral trebuie să-i transcrie toate datele din actul de identitate.
În acest fel noi vom aplica scanere care vor scana actul de identitate. Automat informația, prin intermediul scanerului, va fi descărcată în lista electorală electronică și cetățeanul va semna pe o tabletă specială, cu un pix electronic special. În acest fel o să încercăm să economisim din acel timp și poate vom reduce din acele cozi care erau la secțiile de votare unde alegătorii prioritar votau pe liste suplimentare.
Reiterez, noi am testat acest mecanism la scrutinul precedent și s-a prezentat destul de bine. Vom încerca să-l punem în aplicare și la acest scrutin. Și, în ultimul rând, legat de votul prin corespondență, am divizat cumva chiar și vizual pe pagina Comisiei Electorale Centrale, pagina de înregistrare prealabilă, aceste două proceduri distincte, înregistrarea obișnuită, care nu este obligatorie pentru cei care se află peste hotare și înregistrarea obligatorie exclusiv pentru acei cetățeni, din exclusiv acele 10 țări unde va fi implementat iarăși parțial votul prin corespondență, care este o procedură obligatorie. La fel este digital. Și cam astea sunt inovațiile, hai să zicem așa, digitale în acest scrutin.
La ce provocări ne așteptăm în acest an ținând cont și de experiențele anterioare?
Chiar recent Comisia Electorală Centrală a organizat conferința internațională „Banii în politică”, la care am invitat colegi din diferite țări, din regiune, care au venit cu prezentări despre situația lor și am văzut un lucru foarte clar – aspectele de finanțare politică rămân a fi o provocare nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru alte țări. Ingerințele și interferențele străine rămân o provocare pentru Republica Мoldova, dar și pentru vecinii noștri. Dincolo de partea de finanțare, Comisia Electorală Centrală la fel a identificat încă cinci domenii în care suntem conștienți că o să fie destul de complicat pentru noi să gestionăm. Din acest considerent am solicitat suportul colegilor din alte instituții ale statului, am creat grupuri de lucru interdepartamentale, interinstituționale, așa încât să beneficiem de asistență, eventual, atunci când va fi nevoie.
Deci primul grup evident – finanțarea politică. Al doilea grup se referă la asigurarea securității cibernetice și digitalizării procesului electoral. Al treilea grup major se referă la verificarea corespunderii candidaților rigorilor articolului 16 din Codul Electoral, adică dacă au dreptul de a fi aleși, nu au anumite interdicții, fie condamnări de către instanțele de judecată, fie decizii definitive, privind anumite interdicții. Deci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple foarte rapid, pentru că toți candidații vin cu setul de acte și urmează într-un termen foarte limitat, de șapte zile, Comisia Electorală Centrală se expună, dar până atunci trebuie sa facem verificările. Ținând cont de faptul că, spre exemplu, în prima zi, tradițional, veneau foarte mulți candidați, 5-6 partide politice, fiecare cu o listă de câte o sută și… de persoane, respectiv avem un flux enorm de lucru în același timp.
Secțiile de votare peste hotare, secțiile de votare din regiunea transnistreană, mai degrabă, constituirea acestor secții de votare și exercitarea votului de către cetățenii din aceste regiuni. Și evident reflectarea alegerilor în mass-media, în mediul online, dar și publicitatea politică. Astea sunt schematic, generic vorbind, cele șase grupuri de lucru pe care le-am creat noi, care din punctul meu personal de vedere, corespund acelor provocări principiale pe care le vom avea în acest scrutin. Nu este exclus să avem provocări noi, de asta noi o să încercăm să fim pregătiți să facem față la toate.
Din acest grupuri de lucru fac parte și organele de drept, dar și alte instituții?
Cu siguranță da. Doar că în funcție de tematică. Dacă vorbim de finanțare politică, spre exemplu, evident acolo avem incluși reprezentanți atât de la Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat. Evident reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, direcții specializate de control și supraveghere.
Când vorbim de digitalizare și securitate cibernetică, evident că sunt colegii de la STISC, de la AGE, de la ASP, deci acele instituții care ne oferă acest suport.
Votul alegătorilor din stânga Nistrului și din străinătate
În special vorbind despre secțiile de vot pentru regiunea transnistreană, dar și cele din străinătate – cum ne asigurăm ca acolo să fie votul integru și sigur?
Este destul de complicat să ne expunem pe acest subiect la această etapă. Cert este că noi, dar și cu suportul partenerilor și colegilor din societatea civilă, o să facem tot ce este posibil pentru a desfășura campanii de informare a alegătorilor în aceste regiuni sau dedicat pentru cetățenii noștri care locuiesc în această regiune sau peste hotarele țării. Vom încerca să mergem inclusiv la eventuale întâlniri cu cetățeniile noștri din diaspora, poate chiar și cu colegii noștri din stânga Nistrului, evident pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, astfel încât să răspundem la acele întrebări care sunt și să ne asigurăm că cunosc toate drepturile de care pot să beneficieze atunci când participă la vot.
Rolul observatorilor în procesul electoral
Despre observatori, importanța lor, să înțeleagă publicul, care este menirea observatorilor naționali și internaționali?
În primul rând trebuie să menționez un lucru foarte exact – anterior, observatori aveau și partidele politice sau concurenții electorali, acum s-a schimbat noțiunea și observatorii sunt doar acele persoane care sunt delegate de entități, care nu au un interes în procesul electoral, deci nu sunt concurenți electorali.
Asta nu înseamnă că concurenții electorali nu pot și ei să urmărească desfășurarea procesului electoral, doar că ei urmăresc prin intermediul reprezentanților săi în organele electorale, care beneficiază exact de aceleași drepturi ca și observatorul – adică pot să solicite documentele, pot să participe la orice ședință a organului electoral, pot să solicite informații și să primească aceste informații, să facă înregistrări foto, video, să documenteze anumite chestiuni pe care le consideră eventual ca abatere. Deci același lucru o face și observatorul, doar că observatorul nu este interesat politic, ei se prezumă a fi neutri în raport cu autoritatea electorală și în raport cu competitorii electorali.
Într-adevăr, observatori pot fi de două categorii – naționali și internaționali. Naționali adică entitățile care sunt înregistrate în Republica Moldova și internaționali – desemnați de misiunile sau de organizațiile internaționale. De cele mai deseori, noi expediem invitații pentru observatorii internaționali. Este vorba de colegii noștri de la OSCE, de la Consiliul Europei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Noi suntem membri la câteva rețele de management electoral la nivel internațional. Evident că am invitat și colegii noștri din aceste rețele.
Din câte am înțeles, se pare că vom avea și o misiune din partea Organizației Internaționale a Francofoniei, care va veni în Republica Moldova. Deci, cam astea sunt diferențele și statutul. Fiecare misiune, după ce își încheie mandatul de observare, de regulă, elaborează anumite rapoarte, anumite analize despre mersul procesului electoral și toți cei interesați pot să le acceseze și să-și facă un punct de vedere, hai să zicem, neutru vizavi de procesul electoral.
La această etapă, Comisa Electoral Central deja a creditat primii observatori, cel puțin din partea a două organizații naționale. Este vorba despre colegii de la Asociația Promo-LEX, care tradițional urmăresc procesul electoral din Republica Moldova, și Uniunea Juriștilor din Moldova.
Ce campanii de informare și educare electorală vor fi derulate pentru a crește participarea la vot?
Eu cred că inclusiv acest interviu poate fi privit ca o parte a unor campanii de informare, atâta timp cât publicul ne urmărește. Dar evident, Comisia Electorală Centrală a încheiat deja o campanie de informare pe care a desfășurat-o în fiecare raion. Am mers în teritoriu împreună cu colegii de la Comisia Electorală Centrală, ne-am întâlnit cu reprezentanții administrației publici locale, persoanele interesate de procesul electoral, le-am explicat care sunt principalele prevederi, eventual noi, ale Codului Electoral și am încercat să răspundem la acele întrebări pe care le are publicul. Am finalizat această campanie recent.
Dar în afară de aceasta, o să desfășurăm campanii de informare deja în perioada electorală. În mare parte ne vom concentra inclusiv pe rețele sociale, vom explica tuturor care le sunt drepturile, care sunt regulile de exercitare a dreptului de vot, care sunt eventuale interdicții, care sunt acele lucruri interzise în procesul electoral. Care sunt sau pot fi sancțiunile pentru încălcarea acestor interdicții.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
