Pe 19 iunie 2025, exact la 16 ani de la decizia Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de retragere a licenței Investprivatbank și inițierii procedurii de lichidare a instituției, autoritatea bancară a decis radierea acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice, transmite SafeNews.md cu referire la mold-street.com.
Astfel, Comitetul executiv al BNM a decis să aprobe Darea de seamă privind încheierea procesului de lichidare a Investprivatbank, dar și „bilanțul de lichidare a acesteia, cu privire la distribuirea (lichidarea) tuturor activelor băncii și insuficiența acestora pentru onorarea tuturor creanțelor față de bancă”.
Se consideră stinse creanțele creditorilor față de Investprivatbank
Pe lângă darea de seamă, a fost aprobată încheierea procesului de lichidare a Investprivatbank. Totodată s-a decis că se consideră stinse creanțele creditorilor față de Investprivatbank, „neonorate din cauza insuficienței activelor băncii”.
Conform deciziei, Banca Națională a Moldovei și lichidatorul Investprivatbank (Silvia Marcu) „sunt degrevați de orice obligație legată de lichidarea băncii”. Totodată, lichidatorul Investprivatbank a fost obligat „să depună, fără întârziere, la organul înregistrării de stat cererea de radiere a băncii din Registrul de stat al persoanelor juridice și va efectua alte acțiuni necesare în acest scop”.
Potrivit BNM, „persoanele fizice-deponenți aie Investprivatbank care în termenul de onorare a creanțelor anunțat de lichidatorul băncii nu s-au prezentat pentru primirea creanțelor sale (mijloacelor bănești cuvenite), se pot adresa pentru primirea acestor creanțe la Comerţbank”.
Am încercat să luăm legătura cu Silvia Marcu, lichidatorul băncii, dar telefonul ei era permanent în afara ariei de acoperire.
De ce s-a decis lichidarea Investprivatbank
Pe 19 iunie 2009, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare repetate, BNM (în coordonare cu conducerea comunistă de atunci) a retras licența Investprivatbank pentru încălcarea cerințelor prudențiale prevăzute pentru activitatea băncilor.
Banca Națională a depistat atunci, în urma unui control, că Investprivatbank prezenta date eronate privind mărimea capitalului de gradul I și coeficientul suficienței capitalului. La fel, s-a constatat că Investprivatbank nu menținea lichiditatea curentă și lichiditatea la termen, în mărimea corespunzătoare exigențelor stabilite în regulamentele BNM.
Din motivul insuficienței de lichidități, banca nu-și putea onora obligațiile scadente față de clienții săi. Reținerile la plata obligațiilor curente, pe 15 iunie 2009, constituiau deja 275,9 milioane de lei.
Astfel, BNM, în coordonare cu Guvernul condus de Zinaida Greceanîi, dar și cu șeful statului de atunci Vladimir Voronin, a decis să retragă licența Investprivatbank, numind-ul pe Ion Ropot lichidator al băncii. Ropot este una dintre persoanele arestate în anul 2020 în dosarul fraudei bancare, iar acum așteaptă verdictul instanței.
Returnarea depozitelor populației a fost făcută din contul Băncii de Economii (cu capital majoritar de stat), care a fost obligată de stat să preia activele și pasivele Investprivatbank, astfel creând premise pentru viitorul faliment al BEM.
La finele anului 2011, locul BEM a fost luat de Ministerul Finanțelor, ca urmare a unei decizii adoptate de Parlament. Pe 25 octombrie 2011, Ministerul Finanțelor a emis „obligațiuni de stat în sumă de 428,5 milioane de lei (valoarea datoriei) în scop de preluare a creanței BEM față de Investprivatbank”.
Cine a plătit pentru gaura de la Investprivatbank
Ulterior, Dumitru Ursu, care în prezent este membru al Consiliului de supraveghere al BNM și președinte al Ligii Bancherilor, a pus la îndoială corectitudinea deciziei Băncii Naționale a Moldovei de retragere și lichidare a Investprivatbank.
„În anul 2009, după ce unii funcționari trâmbițau că Moldova nu va fi afectată de criza mondială, s-a ajuns la situația că au decis lichidarea Investprivatbank. Noi am propus însă naționalizarea băncii, ca apoi după scoaterea instituției din criză, aceasta să fie vândută. Astfel nu se ajungea la situația ca toate băncile să fie impuse să contribuie cu 100 de milioane de lei pentru a acoperi gaura financiară creată de Investprivatbank. Totodată, soluția aleasă atunci de Banca Națională și Guvern are ca efect faptul că noi și acum plătim cu toții din buzunarul nostru pentru gaura de la Investprivatbank”, susținea în anul 2014, bancherul.
Miliardul-fantomă de la Investprivatbank
De notat că, la începutul anului 2009, activele Investprivatbank erau evaluate la 1,16 miliarde de lei, dar ulterior s-a constatat că acestea nu costă mai mult de 200 de milioane de lei.
„Majoritatea bunurilor care serveau drept asigurare la creditele acordate erau supraevaluate (valoarea bunurilor gajate era de 2-3 ori mai mare decât prețul real al acestora). Conform bilanțului contabil, la 28 februarie 2015 activele nete ale Investprivatbank au constituit 111,9 milioane de lei. Având în vedere calitatea nefavorabilă a activelor băncii, pe parcursul perioadei de lichidare a băncii au fost formate reduceri pentru pierderi la credite în sumă totală de aproximativ 873,0 milioane de lei, ceea ce a diminuat considerabil mărimea activelor băncii”, spunea Ion Sturzu, viceguvernator al BNM, într-un interviu pentru ziarul Capital-Market.
În consecință, agenții economici cu depozite la Investprivatbank nu au reușit să-și recupereze banii. În schimb, de teama unei revolte, autorităţile au satisfăcut rapid cererile persoanele fizice din contul BEM.
După 10 ani de proces de lichidare, la finele anului 2019, guvernatorul de atunci al BNM, Octavian Armașu, susținea că procesul de lichidare a Investprivatbank este la etapa de finalizare, dar constata că „mijloacele ce, eventual, vor fi încasate în urma valorificării activelor rămase, ar putea fi insuficiente pentru onorarea integrală a clasei de creanțe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului””.
Eşec în recuperarea miliardului de la Investprivatbank
Au mai fost necesari cinci ani pentru a se ajunge la decizia de radiere a Investprivatbank. Rapoartele oficiale arată că procesul de recuperare datoriei a decurs lent. De exemplu, pe 31 decembrie 2020 datoria Investprivatbank în proces de lichidare față de Ministerul Finanțelor constituia 353,6 milioane de lei, iar pe 31 decembrie 2024 ea era de 350,6 milioane de lei.
Astfel, în anii 2021-2024 nu a fost recuprat nici-un leu de la Investprivatbank.
O înviorare neaşteptată s-a produs în primul trimestru al anului 2025, când s-a reuşit încasarea a 5,4 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanţelor. Astfel, că la finele lunii martie 2025 mai figurau datorii de circa 345,2 milioane de lei.
Despre calitatea creditelor acordate de Investprivatbank vorbeşte faptul că lichidatorul vindea credite contractate anterior de companii și persoane fizice la preţuri simbolice. De exemplu, un credit acordat firmei Brocadex SRL (unic asociat Marina Trosinova), cu valoarea nominală de 100,62 milioane lei, a fost expus în 2021 la un preț de doar 100 lei. Adică, cu un milion de ori mai puțin.
Cu același preț este vândut și un credit de 70 milioane lei, acordat firmei Simax SRL, a cărei fondator este Centurion Cons SRL, companie care de la începutul anului 2021 ajungea sub controlul lui Ivan Chirpalov, fostul președinte al Investprivatbank la momentul retragerii licenței.
Cine a controlat Investprivatbank: de la Platon – la Vântu
Investprivatbank a fost fondată în 1994, de un grup de acționari privați moldoveni. În 1996, pe când avea doar 23 de ani, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a reușit să cumpere la această bancă un important pachet de acțiuni, potrivit Rise Moldova. Nu se ştie exact când acesta s-a retras din capitalul Investprivatbank, dar acum Platon, se află în custodia autorităţilor britanice, pentru a fi extradat în Republica Moldova.
În 2008, în urma unor emisii suplimentare de acțiuni, acționari majoritari la bancă au devenit șase firme controlate prin persoane interpuse de milionarul român Sorin Ovidiu Vântu (condamnat apoi în România la 11 ani închisoare pentru delapidare de patrimoniu, șantaj, organizare de grup criminal etc). Acestea dețineau împreună 55% din capitalul băncii.
După decizia de retragere a licenței, cele șase companii controlate de apropiații milionarului român au dat în judecată statul pentru recuperarea banilor pierduți la Investprivatbank.
Grupul de firme cerea în instanță prejudicii de 45 de milioane de euro și returnarea a 5,4 milioane de euro, reprezentând aportul de capital al companiilor dirijate de Vântu la Investprivatbank. În final, instanțele au respins pretenţiile companiilor lui Vântu.
Amendat cu 3.000 de lei pentru pierderi de un miliard
Pentru devalizarea Investprivatbank, nu a fost pedepsit penal nimeni. Ancheta penală împotriva președintelui băncii Ivan Chirpalov, începută cu mare tam-tam în vara anului 2009, s-a terminat cu o decizie, mai degrabă, formală.
Inițial, era acuzat de „confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ștampilelor sau sigiliilor false, soldate cu daune în proporții mari aduse intereselor publice sau drepturilor și intereselor persoanelor fizice sau juridice”. Pentru această învinuire fostul șef de bancă risca amendă de la 4.000 până la 12.000 de lei sau închisoare de până la cinci ani.
Însă, la 22 noiembrie 2010, Judecătoria Centru a emis o hotărâre prin care Ivan Chirpalov a fost eliberat de răspundere penală, fiind atras doar la răspundere administrativă, care prevedea 30 de zile de arest și o amendă de până la 3.000 de lei.
Chirpalov nu doar a gestionat prost banca, dar ar fi participat și în scheme de devalizare. În anii 2005-2007, el a luat credite de circa 10 milioane de lei, pe un termen de 10 ani, drept gaj fiind depus un imobil din strada Nicolae Costin din Capitală.
Peste doi ani, în aprilie 2009, când deja era evident faptul că banca își dă duhul, Ivan Chirpalov înlocuiește gajul, iar Investprivatbank acceptă. În locul unui imobil luxos, au fost depuse drept gaj două apartamente, fiind încheiat un nou contract de gaj. Ulterior, pentru a evita o eventuală sechestrare a averii, bancherul donează casa copiilor săi.
„Cazul Invesprivatbank este o ilustrație perfectă că atunci când nu sunt învățate lecțiile dintr-o fraudă și se admite hazardul moral, riscul ca aceasta să se repete multiplicat este și mai mare. Iar noi ca țară pentru că nu am învățat lecțiile din falimentul IPB, ne-am trezit într-un final cu Furtul Miliardului. Or, dacă imediat după falimentul IPB s-ar fi trecut la actualizarea legislației bancare în pas cu rigorile vremii și s-ar fi făcut pe de o parte tranziția de la Basel 1, iar pe de altă parte sistemul de sancțiuni pentru bancheri ar fi fost actualizat pe măsură așa cum este astăzi, cu o foarte mare probabilitate am fi reușit să evităm sau cel puțin să reducem mult din proporțiile dezastrului din 2014”, afirmă Stas Madan, director de programe la Centrul Expert-Grup.
Concluzia expertului este că așa cum din contul plătitorilor de impozite și taxe s-a acoperit o parte din falimentul Investprivatbank, tot din banii tuturor contribuabililor s-a acoperit și consecințele Furtului Miliardului.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
