Acum 166 de ani, în ianuarie 1859, politicienii și intelectualii din cele două capitale ale principatelor române, Iași și București, au reușit să pună piatra de temelie a României moderne, în pofida barierelor legate de conjunctura internațională. La 24 ianuarie 1859 a avut loc dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, întâi la Iași, apoi la București, fapt care a făcut să dispară granița între cele două provincii românești. Evenimentul a rămas în istorie ca Mica Unire.
Evenimentele ce au dus la dezideratul Unirii din 1859
Imboldul evenimentului istoric de acum 166 de ani a fost dat, în primul rând, de generația pașoptistă, participanții Revoluției din 1848, instruită în marile universități europene și pătrunsă de spiritul vremurilor de a împlini dezideratul Unirii. Marele eveniment a avut loc după mai bine de două secole și jumătate de la prima încercare de unificare a românilor într-un singur stat de către Mihai Viteazul, care nu a fost însă realizată în concepţia sa modernă, naţionalistă, ci în cea specifică epocii de la 1600.
Generaţia de intelectuali patrioţi care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa. Marii unionişti Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri au avut intuiţia diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, conform voinţei patrioţilor din Moldova şi Ţara Românească.
Astfel, putem spune că unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. A urmat apoi Războiului Crimeii (1853 – 1856), în urma căruia Franţa, Anglia şi Imperiul Otoman au ieşit victorioase în faţa Imperiului Rus. În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris, finalizată cu o Convenţie, care s-a referit şi la problematica românească. Astfel, printr-un act internaţional care ţinea cont doar parţial de voinţa românilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor.
Pe baza Convenției de la Paris, se introducea principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală, înlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza cărora funcţionaseră cele două ţări române până atunci. Practic Convenţia de la Paris consfinţea unirea formală într-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, două adunări, două guverne, organizarea a două instituţii comune la Focşani, Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, abolirea monopolurilor şi a privilegiilor de clasă.
Mai întâi, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei în 5 ianuarie 1859, cu votul tuturor celor 48 de deputați ai adunării elective, iar la 24 ianuarie era întronat și la București și devenea astfel domnitorul Principatelor Române Unite. Prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a format un stat unitar care, șapte ani mai târziu, a adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern. Tot în 1866, a fost adoptată și prima Constituție. Deși Legea Supremă a noii țări nu stipula nimic despre o dependență directă de Istanbul, principatele dunărene continuau, de fapt, să fie sub o suzeranitate fragilă otomană.
„Alegându-te pe tine domn… am voit să arătăm lumei aceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou… Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul! Fă ca legea să fie tare, iar tu, Maria Ta, ca domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepasători sau răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputați te-au ales domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni!”, afirma Mihail Kogălniceanu în discursul adresat domnitorului după alegere.
Românii basarabeni, participanți la Mica Unire
Acum 166 de ani, trei județe din sudul Basarabiei, cu o comunitate de aproximativ 130 de mii de locuitori, majoritatea români moldoveni, au participat direct la Unirea Țării Moldovei cu Valahia. În 1859, sud-vestul Basarabiei, un teritoriu de aproximativ 9 mii de kilometri pătrați, se afla deja de aproape trei ani în componența Principatului Moldovei. În 1856, acest teritoriu revenise în componența Moldovei, după 44 de ani de la anexarea de către Imperiul Rus. Retrocedarea a avut loc după ce rușii au fost învinși de turci, susținuți de englezi și francezi, în Războiul Crimeii (1853-1856).
După încheierea războiului, a fost semnat Tratatul de la Paris în urma căruia, de exemplu, după aproape patru secole, o țară românească, în acest caz Moldova, a avut din nou ieșire la Marea Neagră, pe o porțiune de aproximativ 100 de kilometri, de la Vâlcov până la Tuzla. Ce-i drept, fără mari sau chiar deloc oportunități de promovare a navigației comerciale. Amintim, Dobrogea, în continuare, era sub administrație directă otomană. Regiunea a revenit României în 1878, după Războiul de Independență, atunci când județele basarabene sunt pierdute, din nou, în favoarea Imperiului Rus.
Pe 24 ianuarie, în bisericile românești au loc slujbe de mulțumire
Unirea Moldovei cu Țara Românească de la 24 ianuarie 1859 va fi celebrată în tot cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhia de la București a anunțat deja că în toate bisericile vor fi oficiate slujbe de mulțumire și parastase de pomenire a înaintașilor care au înfăptuit acest act istoric.
„La cea de a 166-a aniversare de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), un act hotărâtor din istoria poporului nostru, împlinire a unui ideal național încununat la București prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca Domnitor al Țării Românești, Patriarhia Română anunță următorul program în cadrul căruia va fi celebrat acest important eveniment național:
Vineri, 24 ianuarie 2025, în Ziua Unirii Principatelor Române, începând cu ora 09:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală și, la momentul liturgic rânduit, vor fi pomeniți Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon Rusăilă al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și toți făuritorii Unirii Principatelor Române. La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor”, se arată în comunicatul Patriarhiei Române.
sursa: ziua.md
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
