Curtea Constituțională a examinat în cadrul ședinței de astăzi, 26 martie, sesizarea depusă încă din vara anului 2019 de fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, prin care se solicita judecătorilor interpretarea articolului 137 din Constituție, potrivit căruia judecătorii CC „sunt inamovibili pe durata mandatului, independenți și se supun numai Constituției”. Mai exact, procurorul a cerut explicații dacă noțiunile de inamovibilitate și independență permit angajarea răspunderii penale a judecătorilor Înaltei Curți.
Astfel, Curtea Constituțională a decis:
În sensul articolului 137 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale dispun de imunitate funcțională. Fapt care presupune că judecătorii constituționali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile și opiniile exprimate în exercitarea funcției lor.
În sensul articolului 137 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale pot fi trași la răspundere penală pentru infracțiunile comise în cazurile în care nu au legătură cu înfăptuirea justiției constituționale.
În sensul articolului 137 din Constituție, pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător al CC este necesar acordul prealabil al plenului CC.
În sensul articolului 137 din Constituție, judecătorul CC nu poate fi percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, reținut, arestat, trimis în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea plenului CC.
În sensul articolului 137 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de imunitatea funcțională pentru voturile și opiniile exprimate și după expirarea mandatului acestora.
Fostul procuror general interimar, a solicitat Înaltei Curți o precizare dacă noțiunile de inamovibilitate și independență nu restricționează cu pornirea urmării penale în privința judecătorilor Curții Constituționale, în timpul exercitării mandatului și după încetarea și/sau ridicarea acestuia, fără încuviințarea prealabilă a CC.
Dumitru Robu menționa în textul sesizării că rămâne a fi incertă și imprevizibilă procedura de urmărire penală a judecătorului constituțional, în exercițiul funcției și după încetarea și/sau ridicarea mandatului, în special cu privire la aspectele legate de începerea urmării penale, restrângerea drepturilor legate de viața privată, libera circulație etc., precum și de deferire a acestuia justiției.
Totodată, Robu a solicitat interpretarea Constituției dacă aceasta permite angajarea răspunderii penale a judecătorilor Curții Constituționale în baza Articolului 307 din Codul Penal, privind pronunţarea unei decizii contrare legii.
sursa: zdg.md
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
