Avocatul unei companii solicită ridicarea sechestrului de pe o clădire care figurează în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc. Acesta afirmă că imobilul îi aparține, de fapt, lui Andrei Goncerenco, om de afaceri din Rusia care l-ar fi obținut în schimbul unui iaht de 32 de milioane de dolari.Fostul centru de afaceri al oligarhului Plahotniuc.
În cadrul ședinței de judecată din 7 martie, pe dosarul lui Plahotniuc și al bancherilor acuzați de complicitate la furtul miliardului, un moment crucial a avut loc când reprezentantul companiei Real Concept Imobil a fost chemat să depună mărturie. Acesta a fost prezent la toate ședințele încă de la începutul procesului împotriva lui Plahotniuc, însă nu i s-a acordat oportunitatea să vorbească, scrie europalibera.org.
În fața instanței, avocatul care îl reprezenta pe Andrei Goncerenco, proprietarul companiei, a luat cuvântul. Goncerenco a devenit cunoscut opiniei publice în 2019, când a achiziționat 95% din acțiunile companiei Avia-Invest, care deține concesiunea Aeroportului Internațional Chișinău. În februarie 2020, acesta a vândut pachetul său de acțiuni.
Reprezentantul companiei a făcut o cerere în fața instanței, solicitând ridicarea sechestrului de pe clădirea situată pe bulevardul Dumitru Cantemir, 1/1, cunoscută anterior ca fiind reședința de afaceri a lui Plahotniuc – Global Business Centre (GBC). El a argumentat că, de fapt, clădirea este în proprietatea companiei Real Concept Imobil încă din 2018.
Avocatul care îl reprezenta pe partea respectivă a dosarului a dat asigurări că acest fapt poate fi confirmat de depozițiile unor martori relevanți. În sprijinul cererii lor, avocatul a citit declarațiile unui investigator sub acoperire, care a afirmat că, în 2018, oligarhul Ilan Șor i-a prezentat pe Plahotniuc lui Goncerenco, stabilindu-se un acord pentru schimbul de proprietăți între cei doi magnați.
Conform declarațiilor prezentate în fața instanței, Plahotniuc ar fi oferit lui Goncerenco sediul Global Business Centre (GBC), un lot de teren și o vilă urbană. În schimb, ar fi primit un iaht impresionant cu o lungime de 72 de metri, evaluat la aproximativ 32 de milioane de dolari. Se pare că această tranzacție s-ar fi derulat prin intermediul mai multor companii offshore.
Martorul citat de avocat a adăugat că Plahotniuc ar fi dorit să-și ascundă implicarea în proprietatea iahtului, gestionându-l prin intermediul unor persoane și companii interpuse. Aceste dezvăluiri ridică semne de întrebare cu privire la posibilele activități ilegale și practici de ascundere a averii.
Avocatul a comparat clădirea GBC cu Reichstagul
Reprezentantul Real Concept Imobil a adus în discuție faptul că iahtul în cauză a fost menționat în mai multe investigații jurnalistice și în documentele depuse de Oxana Childescu, fosta soție a lui Plahotniuc, la instanțele din Cipru și Dubai, unde a afirmat că nava îi aparține. În plus, acesta a subliniat că, din cele trei proprietăți imobiliare cedate în schimbul iahtului, procurorii au ales să pună sub sechestru doar clădirea GBC.
Aceste informații adaugă o nouă perspectivă asupra situației, sugerând că există documentație și mărturii suplimentare care ar putea să clarifice aspectele legate de proprietăți și tranzacții financiare implicate în acest caz.
„Procurorii se leagă de faptul că această clădire e cunoscută de toată țara. Așa cum rușii în 1945 voiau să distrugă Reichstagul, așa și procurorii vor să distrugă GBC prin aplicarea sechestrului”, a declarat avocatul.
În replică, acuzatorul de stat Alexandru Cernei a reacționat ferm, exprimându-și neîncrederea în justificarea cererii de ridicare a sechestrului. El a explicat că, deși procurorii au investigat versiunea legată de iaht, nu au reușit să obțină o confirmare că acesta a devenit proprietatea lui Plahotniuc.
Cernei a continuat să susțină că, după presupusa tranzacție de schimb, clădirea GBC era încă gestionată de companiile asociate lui Plahotniuc și era supravegheată de firma de pază afiliată, Argus-S. Mai mult, procurorul a adăugat că, conform investigației financiare paralele realizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, beneficiarul real al clădirii GBC este Plahotniuc. Ca urmare, a propus ca în instanță să fie chemat Goncerenco însuși pentru a confirma sau infirma statutul său de proprietar al imobilului.
Avocatul Lucian Rogac, care reprezintă interesele lui Plahotniuc, a intervenit la instanță solicitând ridicarea mai multor sechestre impuse asupra bunurilor din acest dosar. Rogac a subliniat că nu are cunoștință despre lista completă a imobilelor sechestrate și că află despre acțiunile procurorilor din presă. Printre bunurile menționate de Rogac se numără mai multe apartamente din blocul situat pe strada Bulgară, nr. 46, despre care acesta susține că îi aparțin Oxanei Childescu. De asemenea, avocatul a solicitat ridicarea sechestrului de pe companiile General Media Grup (GMG), GMG Production, de pe contul Argus-S și de pe un imobil din Franța.
În fața instanței, Rogac a adus la cunoștință că, în anul 2020, Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au desfășurat în paralel două anchete penale împotriva lui Plahotniuc, ambele urmărind să aplice sechestre asupra bunurilor acestuia. El a subliniat într-un mod ironic că dacă procurorului Cernei de la Procuratura Anticorupție nu îi reușea o acțiune, atunci procurorul Raileanu de la PCCOCS intervenea și invers, fapt care a stârnit râsete în sala de judecată.
Judecătorii au acordat procurorului Cernei timp suplimentar pentru a examina cererile prezentate de avocatul Rogac și au informat că vor lua o decizie în legătură cu acestea în cadrul ședințelor viitoare.
Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este judecat în absență sub acuzația de creare și conducere a unei organizații criminale, presupusă a fi implicată în sustragerea a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova în anul 2014. Pe lângă aceasta, el este acuzat și de escrocherie și spălare de bani.
În luna ianuarie a anului 2024, judecătorii au decis unirea dosarului lui Plahotniuc cu cel al foștilor șefi ai Băncii Naționale și cu dosarele a trei bănci din care s-au evaporat fondurile, aceștia fiind învinuiți de complicitate la furtul miliardului. Toți cei implicați pledează nevinovați în fața acuzațiilor.
Vlad Plahotniuc a fugit din Republica Moldova la 14 iunie 2019, prin Transnistria, cu o mașină cu care a ajuns în Ucraina, atunci când Guvernul Filip și-a anunțat demisia. Liderul PD de atunci scria că „are nevoie de timp pentru a-și securiza familia”, dar nu a mai revenit în țară.
Mai bine de un an, oligarhul fugar s-a aflat pe teritoriul Statelor Unite, unde a solicitat și azil politic, cerere respinsă însă de autoritățile acestui stat.
În pragul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020, Plahotniuc a părăsit SUA și ar fi ajuns în Turcia.
Deși organele de drept ale Republicii Moldova au solicitat informații și extrădarea lui Plahotniuc, cererile au rămas deocamdată fără vreun răspuns.
Procuratura a anunțat anterior că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare și solicitată extrădarea pentru a fi tras la răspundere în Moldova.
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vlad Plahotniuc, în lipsa acestuia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Calcularea termenului se va face începând cu momentul reținerii fostului lider al PD.
Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în patru etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
