Patru magistrați luptă pentru șefia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție. Cine sunt aceștia

Patru magistrați vor lupta marți pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului Penal al CSJ. Este vorba despre Liliana Catan, Nadejda Toma, Petru Moraru și Anatolie Țurcan. Deși toți cei patru candidați înscriși în concurs au primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM, unii dintre ei au emis anterior decizii controversate în dosare de rezonanță.

Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

Nadejda Toma a fost numită judecătoare în 2001. Timp de zece ani a activat la Judecătoria Ialoveni, a cărei președintă a ajuns în 2011. În 2014,Toma a fost promovată direct la Curtea Supremă de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, iar în ianuarie 2018 a fost aleasă președintă a Colegiului Disciplinar al CSM. 

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din septembrie 2018 se arată că judecătoarea CSJ avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, mun. Chișinău, când a obținut un apartament cu trei camere, cu suprafața de 101,1 metri pătrați în blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. „Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018.” Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru – 15 martie 2018 – coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsea locuința.

Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Balakin c. Moldovei.

Petru Moraru este magistrat din 2003. Timp de 11 ani a activat la Judecătoria Cahul, fiind în ultimii patru ani preşedintele instanţei. De acolo, în 2015, a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. Doi ani mai târziu a fost detașat la CSM. 

În 2015, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI. 

Moraru a fost vizat într-o anchetă CIJM despre afacerea magistraților cu apartamente. „În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților lor. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Petru Moraru, care a donat fiului său, care are același nume și prenume, un apartament de 74,2 metri pătrați. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013 și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său”, scriau jurnaliștii.

Și Petru Moraru a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii dubioase în dosare scandaloase. În 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. 

Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 – la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

sursa: anticorupție.md

! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.