Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat decizia în cauza Clipa v. Republica Moldova. Cauza se referă la refuzul autorităților naționale de a elibera reclamantului un pașaport nou.
Potrivit circumstanțelor cauzei, în 2009 reclamantul a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Cu toate că măsurile preventive care restricționau libertatea de circulație a reclamantului fuseseră revocate în 2010, în 2011 cererea sa cu privire la eliberarea unui pașaport a fost respinsă, deoarece cauza penală intentată pe numele său era în continuare pendinte, transmite SafeNews.md cu referire la bizlaw.md.
În aprilie 2013 Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea reclamantului ca fiind nefondată, din motiv că legislația în vigoare la acel moment interzicea în mod explicit eliberarea unui pașaport persoanelor pe numele cărora fusese inițiată o urmărire penală.
Reclamantul s-a plâns în fața Curții, în baza Articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de încălcarea dreptului său la libertatea de circulație.
În observațiile sale, Guvernul a susținut, printre altele, că reclamantul eșuase să informeze Curtea despre faptul că el deținea un alt pașaport, eliberat în 2008 și valabil până în 2018, pe care l-ar fi putut folosi nestingherit pentru a călători în perioada 2010-2013.
Astfel, Guvernul a considerat că un astfel de comportament din partea reclamantului constituia un abuz al dreptului său la o cerere individuală.
Ținând cont de elementele-cheie menționate de către Guvern în observațiile sale și de eșecul reclamantului de a oferi explicații plauzibile în acest sens, Curtea a reiterat faptul că o cerere poate fi respinsă ca fiind abuzivă și dacă a fost bazată pe informații specioase.
Informațiile incomplete și, prin urmare, înșelătoare constituie un abuz al dreptului la o cerere individuală, în special în cazul în care informațiile se referă la esența cauzei și nu este oferită o explicație suficientă pentru un asemenea eșec.
În circumstanțele prezentei cauze, atunci când a depus cererea sa în fața Curții, reclamantul a omis să menționeze că deținea un al doilea pașaport, care era valabil și pe care l-ar fi putut folosi pentru a călători.
În urma dezvăluirii informației respective de către Guvern, reclamantul nu a contestat-o și nu a oferit vreo explicație argumentată pentru omisiunea sa. În acest context, Curtea a considerat că informațiile referitoare la deținerea altui document de călătorie, valabil până în 2018, erau esențiale pentru examinarea prezentei cauze.
Astfel, ținând cont de importanța informațiilor respective pentru soluționarea corectă a prezentei cauze, Curtea a constatat că, de fapt, comportamentul reclamantului nu constituise decât un abuz al dreptului său la o cerere individuală prevăzut de Articolul 34 din Convenție, și a declarat cererea reclamantului inadmisibilă.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
