Acasă Economic Veștile bune aduse de politica fiscală și vamală: Ce prevede modificarea

Veștile bune aduse de politica fiscală și vamală: Ce prevede modificarea

0

Pe 11 noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor a lansat procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici fiscale și vamale pentru anul 2022.

În acest context, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a venit cu o serie de comentarii și recomandări generale, dar și unele punctuale. În particular, au fost scoase în evidență aspectele pozitive, dar și cele problematice ale politicii fiscale și vamale propuse de către Ministerul Finanțelor, transmite SafeNews.md cu referire la Mold-street.com.

Proiect conservator și precaut

În esență, proiectul politicii fiscale pentru anul 2022, este unul „conservator” și extrem de precaut, axat pe consolidarea veniturilor bugetare și fără mari surprize.

Principale măsuri țin de consolidarea cadrului legal, prin definirea clară a subiecților acestei politici, ajustării cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea simplificării acestuia, eliminarea unor prevederi cu caracter potențial de coruptibilitate, corectarea unor măsuri anterioare care contravin angajamentelor internaționale (în special, este vorba de majorarea accizelor la produsele din tutun).

Veștile bune aduse de politica fiscală și vamală

Principala noutate bună adusă de politica fiscală și vamală pentru anul 2022 este că aceasta nu prevede majorarea poverii fiscale cu excepția majorărilor de accize planificate anterior, în pofida unor importante cheltuieli bugetare implementate în 2021 și care vor avea impact bugetar major și în 2022 (în special, acestea țin de (i) majorarea pensiei minime pe fundalul unui sistem de pensionare deficitar și nesustenabil, (ii) pachetul de compensații în contextul majorării tarifului la gazele naturale și (iii) suportul pentru economie în contextul pandemiei).

Astfel, putem constata că Guvernul mizează pe un scenariu optimist de creștere economică, dar ia în calcul și perspectiva inflaționistă de anul viitor, care dincolo de potențialul efect nefast pentru populație, de creștere a prețurilor, va aduce și mai multe încasări la buget.

Totodată, pentru acoperirea măsurilor sus-menționate vor fi identificate resurse financiare inclusiv prin realocări de la alte tipuri de cheltuieli bugetare considerate mai puțin prioritare sau prin contractarea de granturi și împrumuturi externe în contextul deschiderii largi a comunității partenerilor de dezvoltare.

Scutirea pentru persoane întreținute crește de două ori, dar rămâne una mică

O altă bilă albă dată politici fiscale este legată de faptul că, în conținutul documentului din acest an, nu au fost identificate propuneri care ar fi pe contrasens cu interesul public sau promovează anumite interese înguste de grup.

Alte vești bune țin de dublarea scutirii personale pentru persoanele întreținute (de la 4.500 lei la 9.000 lei) și indexarea celorlalte tipuri de scutiri. Acestea sunt importante în special pentru păturile social-vulnerabile, deoarece asigură neimpozitarea veniturilor sub minimul de existență.

Conform Ministerului Finanțelor, aceasta și alte majorări ale scutirilor personale vor avea un impact bugetar net de circa 290,6 milioane lei, fiind un pas apreciabil în contextul constrângerilor bugetare existente. Pentru anii următori, este important de continuat majorarea scutirii pentru persoane întreținute, care rămâne una infimă (9.000 lei), recomandarea fiind ca aceasta să fie minim 50% din valoarea scutiri personale.

Anularea „taxei de lux”

Anularea „taxei de lux” pentru serviciile de telefonie mobilă la fel este un pas salutabil, având în vedere că serviciile de telefonie mobilă de mult timp nu mai constituie un lux, ci o necesitate, practic, indispensabilă pentru majoritatea populației și agenților economici.

Este important ca beneficiile acestei măsuri să nu se limiteze doar la profiturile operatorilor de telefonie mobilă, dar să fie reflectate și în ieftiniri sau alte forme de beneficii pentru consumatori. Totuși, o potențială problemă apare din cauza faptului că Guvernul intenționează să compenseze veniturile neîncasate din această taxă la fondul de susținere a populației prin menținerea taxei de 50% din suma acumulată lunar din tariful pentru modernizarea aeroportului (taxa aeroportuară de 9 Euro).

În particular, problema ține de faptul că taxa aeroportuară subminează dezvoltarea transportului aerian și venirea altor companii aeriene, inclusiv „low cost”, iar Guvernul, în locul eliminării taxei respective, urmează să o perpetueze pentru a asigura veniturile necesare pentru fondul de susținere a populației.

Anularea plafonării taxelor locale 

O altă măsură favorabilă este alocarea integrală a încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Este o măsură menită să sporească capacitatea financiară a primăriilor în modernizarea rețelei de drumuri locale, contribuind, implicit și la diminuarea fenomenului de clientelism bugetar – situația în care primăriile afiliate și cele loiale guvernului central tind să beneficieze de mai multe transferuri de la bugetul de stat pentru reparația drumurilor (ex. programul „Drumuri bune” implementat în perioada 2018 – 2020).

Pe lângă măsura dată, transpunerea deciziei Curții Constituționale prin care s-a decis anularea plafonării taxelor locale lărgește nivelul de autonomie financiară al autorităților publice locale. Chiar și așa, se impune continuarea dialogului dintre mediul de afaceri și APL-uri pentru a identifica mecanismele suplimentare ce ar putea preveni situațiile de abuz din partea APL în stabilirea unor taxe exorbitante.

De asemenea, la acest capitol este necesară analiza și revizuirea sistemului de taxe și diferențierea clară dintre taxele locale și plățile pentru prestarea anumitor servicii, care nu ar trebui să fie parte a reglementărilor Codului fiscal (ex. taxa pentru parcare, taxa pentru salubritate).

Este salutată și permanentizarea măsurii de a asigura deductibilitatea cheltuielilor care pot fi suportate de angajatori în vederea vaccinării angajaților, fapt ce va crea unele premise adiționate pentru facilitarea procesului de vaccinare, atât de important în contextul situației pandemice. Salutăm și asigurarea deductibilității cheltuielilor suportate de către angajatori care pot fi considerate investiții în capital uman care îmbunătățesc situația angajaților (cheltuielile de transport, hrană sau studii profesionale).

Revizuirea cotelor accizelor la produsele din tutun

O altă măsură ține de revizuirea cotelor accizelor la produsele din tutun clasificate la pozițiile tarifare 240210000 și 240290000, în vederea aducerii în concordanță a cotei accizei pentru produselor respective cu cota accizei minime la țigaretele cu sau fără filtru. Acest lucru vine să corecteze măsurile clientelare adoptate în politica bugetar fiscală pentru anul 2021 și anularea mecanismelor de ocolire sistemul de impozitare al țigărilor.

Neaplicarea accizei suplimentare mijloacelor de transport importate în scopuri medicale, pentru stingerea incendiilor, pentru curăţarea străzilor, împrăştiat materiale, colectarea deşeurilor vine să simplifice regimul fiscal pentru aceste tranzacții, care anterior erau efectuate prin derogare de la lege, într-un proces administrativ complicat și ineficient.

Măsura este necesară în vederea asigurării unui parc de mijloace de transport de utilitate publică, precum și în vederea neaplicării accizului suplimentar mijloacele de transport care potrivit art.124 alin.(14) tipurile mijloacelor de transport care beneficiază de scutire de la plata accizului. În același timp, este oportun să menționăm că monitorizarea aplicării acestei măsuri este necesară, în evitarea unor eventuale abuzuri, în special la nivel local.

Alte acțiuni benefice țin de ajustarea cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea simplificării acestuia. Printre acestea se numără extinderea termenilor de emitere a contractelor de antrepozitare, revizuirea condițiilor pentru acordarea statutului de Agent Economic Autorizat, o serie de modificări ce țin de racordarea legilor de fond la prevederile Codului Fiscal (de ex. Legea nr.1056/2000, Legea nr. 1054/2000).

! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.